Deficienţele structurii de guvernanţă şi mediul de afaceri nefavorabil din România creează un climat de nesiguranţă, frânează competitivitatea şi reprezintă obstacole în calea investiţiilor, potrivit unui document de lucru al serviciilor Comisiei Europene, care menţionează: "Eficacitatea limitată a administraţiei publice, cuplată cu o corupţie răspândită pe scară largă, constituie un obstacol în calea furnizării de servicii şi afectează capacitatea de a pune în aplicare reforme structurale şi de a valorifica fondurile UE (...) În ciuda simplificării anumitor proceduri administrative, întreprinderile se confruntă în continuare cu proceduri birocratice şi incertitudine juridică. Există în continuare îngrijorări în ceea ce priveşte previzibilitatea şi executarea hotărârilor judecătoreşti".
Conform documentului, eficacitatea şi eficienţa administraţiei publice rămân limitate, iar structura organizatorică instabilă, capacitatea administrativă slabă şi politicile inconsecvente în materie de resurse umane şi financiare limitează capacitatea instituţiilor publice de a elabora şi a pune în aplicare politici în mod strategic şi coordonat.
Documentul subliniază că procesul decizional şi legislaţia din ţara noastră "sunt adesea lipsite de previzibilitate şi transparenţă, iar această situaţie are un impact de anvergură asupra unei palete largi de aspecte, de la punerea în aplicare a reformelor structurale până la furnizarea cu succes a unor servicii eficiente şi eficace pentru populaţie şi asigurarea unui mediu de afaceri stabil şi favorabil pentru investitori".
Documentul precizează că ritmul reformei administraţiei publice trebuie accelerat în continuare: "Corupţia persistă la toate nivelurile administraţiei publice. Corupţia există în multe sectoare economice şi implică funcţionari publici numiţi şi aleşi de la toate nivelurile administraţiei publice, precum şi funcţionari şi angajaţi ai instituţiilor publice. Acest lucru este confirmat de numărul record de anchete şi condamnări penale pentru fapte de corupţie (...) S-au realizat unele progrese în ceea ce priveşte instituirea unor măsuri de prevenire a corupţiei la nivelul administraţiei naţionale, dar structurile administraţiei locale sunt în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţii necesare pentru a preveni corupţia în mod eficace".
Conform documentului, achiziţiile publice rămân extrem de vulnerabile la corupţie, iar mita, comisioanele ilegale şi finanţarea partidelor politice în schimbul obţinerii de contracte de achiziţii publice sau al influenţei asupra procesului de elaborare a politicilor sunt percepute ca fiind răspândite pe scară largă.
• CE: "Nivel ridicat al evaziunii fiscale, în materie de TVA"
Nivelul ridicat al evaziunii fiscale, în special în materie de TVA, şi nivelul scăzut de respectare a obligaţiilor fiscale reprezintă în continuare o provocare, spune documentul amintit. "În 2013, deficitul de încasare a TVA a fost estimat la 41 %, acest procent fiind cel mai ridicat din UE, cu mult peste media UE de 15%", scrie documentul, menţionând: "Ponderea veniturilor din TVA a fost de 46,8% în 2014, uşor sub media UE de 48,1%. Colectarea impozitelor, în special a TVA, se îmbunătăţeşte treptat şi se preconizează că va creşte şi mai mult ca urmare a măsurilor în curs de aplicare. Cu toate acestea, cota redusă de TVA pentru produsele de panificaţie, introdusă în septembrie 2013, nu pare să fi îndeplinit obiectivul-ţintă anunţat - reducerea evaziunii fiscale în acest sector. Această cotă redusă, precum şi alte reduceri ale cotelor de TVA pentru diferite categorii de produse şi servicii reduc baza fiscală şi generează riscuri suplimentare legate de venituri. Acestea sporesc complexitatea administrării TVA şi riscul de evaziune fiscală".
Documentul mai atrage atenţia că punerea în aplicare a regulilor politicii fiscal-bugetare, în ţara noastră, este neriguroasă, cu acte guvernamentale ad-hoc care prevăd derogări de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, iar procesul bugetar nu se ghidează în mod efectiv după planuri bugetare pe termen mediu.
• CE: "Mediul de afaceri, afectat de lipsa culturii de salvare în cazul insolvenţei"
Documentul citat mai precizează că mediul de afaceri din România este afectat în mod negativ de lipsa unei culturi de salvare în cazul insolvenţei întreprinderilor. Acesta precizează: "Stigmatizarea falimentului este în continuare pronunţată şi se pune accentul aproape exclusiv pe lichidare, în loc de reorganizare şi salvare. Deşi întreprinzătorii individuali pot recurge la o procedură simplificată de intrare direct în faliment şi lichidare a activelor lor, nu există nicio posibilitate de reorganizare sau un plan de rambursare".
Comisia mai atrage atenţia că procedurile de insolvenţă din ţara noastră sunt printre cele mai lungi din UE.
Comisia Europeană: "Sistemul fiscal este relativ favorabil întreprinderilor şi creşterii economice, dar există unele riscuri de planificare fiscală agresivă. Modificările frecvente ale legislaţiei fiscale sunt o sursă de îngrijorare şi de incertitudine pentru întreprinderi"