DRAGOŞ TUŢĂ, FONDATOR AL AMBASADEI SUSTENABILITĂŢII ÎN ROMÂNIA: "Fără dialog şi punerea la comun a resurselor nu vom putea să facem nimic în privinţa dezvoltării durabile"

Fără dialog şi punerea la comun a resurselor nu vom putea să facem nimic în privinţa dezvoltării durabile, a declarat, astăzi, Dragoş Tuţă, fondator şi director al Ambasadei Sustenabilităţii în România (ASR), la lansarea studiului "România cu un singur chip - partea a doua", organizat de organizaţie, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

Tuţă a afirmat: "La fel de important este să fim sinceri şi transparenţi unii cu alţii. (...) Vorbim de decalaje multe, de inegalităţi pentru anumite categorii de populaţie, dar este un mare pas înainte, acesta de a ne asuma că aceasta este imaginea, starea de la care plecăm. (...) Dincolo de eforturile guvernamentale, am încercat să facem o imagine proprie mai rapidă şi mai informală despre cum arată România în momentul de faţă din perspectiva sustenabilităţii: unde suntem şi ce avem de schimbat, pentru că nu ne putem propune obiective dacă nu ştim clar unde ne aflăm. (...) Sustenabilitate înseamnă stabilitate economică, socială şi de mediu şi un nivel de trai mai bun pentru cetăţenii României. După ediţia din 2018 când ne-am uitat la întreaga ţară am continuat cu prima ediţie a programului România cu un singur chip în care am comparat ce se întâmplă în mediul rural cu ce se întâmplă în mediul urban. Încă de atunci au apărut foarte multe decalaje, dar foarte important este că imediat după publicarea studiului din 2020 am avut multe reacţii de la diverse organizaţii ale societăţii civile din anumite judeţe şi de la companii, care au înţeles că sunt decalaje şi au zis că vor să se implice, să rezolve, doar să le spunem cum este situaţia în judeţul Constanţa de exemplu. Şi nu am avut datele disponibile. Nu am ştiut să le spunem unde să se ducă şi ce să facă exact. Am încercat să mijlocim relaţia cu autorităţile locale şi nu am reuşit să facem asta foarte uşor. Acesta este motivul pentru care am realizat studiul de anul acesta, prin care arătăm pe o analiză mai în profunzime decât în 2020, pe fiecare judeţ în parte, unde sunt cele mai mari decalaje, astfel încât aceste energii din societatea românească şi din cea civilă şi din mediul economic să se poată uni şi să poată contribui alături de stat la rezolvarea acestor probleme pe care le avem".

Oficialul Ambasadei Sustenabilităţii a arătat că ar trebui să avem o listă scurtă de indicatori care să fie foarte importanţi pentru societate, pentru agenda publică, din perspectiva sustenabilităţii.

"De la educaţie la acces la sanitaţie, la acces la medicină... Sunt nişte lucruri de bază pe care ar trebui să le urmărim mult mai atent. Să avem măcar o listă scurtă, pentru că fără a avea o imagine a realităţii, măsurată foarte fidel, corect şi coerent nu vom putea să planificăm viitorul într-un mod mai bun", a spus Dragoş Tuţă.

La rândul său, Andreea Ghiocel, coordonatorul cercetării realizate de Ambasada Sustenabilităţii, a prezentat studiul şi a precizat că acesta urmăreşte 17 indicatori din 4 categorii: populaţie generală, educaţie, sărăcie şi excluziune socială şi sănătate.

"Am reuşit să încărcăm baza de date într-o platformă interactivă. (...) În prezent, 53,6% din populaţia României se află concentrată în mediul urban, în vreme ce 46,4% se află în mediul rural. (...) La nivel naţional, avem un medic la 171 de locuitori în urban şi un medic la 1.594 de locuitori în rural. Decalajele urban - rural cele mai mari sunt înregistrate în judeţele Covasna, Vaslui şi Galaţi, în timp ce ratele din rural cele mai scăzute le înregistrăm în Vaslui, Covasna şi Ialomiţa. La medici stomatologi cele mai mari decalaje urban - rural sunt identice cu judeţele cu ratele cele mai scăzute. La nivel urban avem un medic stomatolog la 631 de persoane. În judeţul Olt avem în mediul rural un medic stomatolog la 21.425 de persoane, în judeţul Vaslui avem un medic stomatolog la 17.942 de persoane", a spus Ghiocel.

• Kelemen Hunor: "Riscăm să ajungem la o populaţie de sub 14 milioane în 2050"

În cadrul cercetării s-a analizat şi modul în care se acordă ajutorul social.

"Una din 402 persoane primeşte ajutor social în mediul urban, la nivel naţional, în timp ce una din 66 de persoane din mediul rural primeşte ajutor social. Când mergem şi ne uităm la nivelul fiecărui judeţ, vedem că cel mai mare decalaj urban - rural este înregistrat de judeţul Argeş, unde una din 934 de persoane primeşte autor social în urban, în timp ce în mediul rural o persoană din 62 primeşte ajutor social. Dacă ne uităm la judeţele care înregistrează ratele cele mai scăzute vedem că în Vaslui una din 33 de persoane primeşte ajutor social", a precizat Andreea Ghiocel.

În ceea ce priveşte şomajul, media naţională urbană este un şomer la 144 de locuitori, iar în rural - un şomer la 55 de locuitori, iar cele mai mari decalaje sunt în judeţele Iaşi, Braşov şi Brăila.

• Laszlo Borbely, secretar de stat şi coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă: "Suntem în mare întârziere"

Totodată, vicepremierul Kelemen Hunor, prezent la evenimentul lansării studiului, a spus că este dificil ca investiţiile publice să fie înlocuite de investiţii private în anumite cazuri în care aceste investiţii nu aduc profit pe termen mediu sau chiar lung.

"Guvernul şi-a asumat responsabilitatea pentru a susţine această agendă ambiţioasă şi de a ajuta, de a veni cu mijloacele financiare, cu investiţii, cu tot ce înseamnă a reduce decalajele, a atinge ţintele din această agendă extrem de ambiţioasă. Dacă vorbim de 2030, anul în care aceste ţinte trebuie atinse, ne dăm seama că este foarte aproape şi dacă suntem sinceri cu noi trebuie să recunoaştem că este aproape imposibil să atingem toate ţintele, mai ales în contextul geopolitic economic, economic, schimbat din luna februarie a anului acesta. (...) Dacă ne uităm la aceste date din acest studiu, atunci cel puţin 2 lucruri le putem spune: dezastrul în care ne aflăm, sincer, mai ales dacă ne gândim la decalajul dintre rural şi urban, dacă ne gândim la abandonul şcolar, la accesul la sănătate, la energie curată şi accesibilă la un preţ bun pentru fiecare om, pe de o parte. Pe de altă parte ştim ce avem de făcut, iar guvernul are, din acest punct de vedere, o responsabilitate uriaşă pentru că marea majoritate a acestor ţinte pot fi atinse în primul rând prin investiţii publice. Nu numai, dar investiţiile publice nu pot fi înlocuite, în acest moment, de alte surse din mediul privat, mai ales în domeniile care necesită o intervenţie foarte mare, o investiţie substanţială care poate nu aduce profit pe termen mediu, poate nici pe termen lung", a spus vicepremierul UDMR.

Hunor a mai atras atenţia că în 32 de ani am avut 6 legi ale educaţiei şi că abandonul şcolar poate fi redus prin unor programe de afterschool.

"Cum poţi să ai o educaţie coerentă, eficientă şi bună când schimbi din cinci în cinci ani legea educaţiei. Legea elaborată de fostul meu coleg Daniel Funeriu, nici ea nu a rezistat un ciclu de 10 ani. Sper că de data aceasta vom avea mai mare noroc pentru că fără o educaţie coerentă, bună, este greu să vorbeşti despre o societate bună şi greu să vorbeşti despre schimbarea mentalităţii. Pentru că dezvoltarea durabilă înseamnă şi schimbarea mentalităţii la nivel de societate. Anul trecut, când am început să pregătim strategia Şcoli sigure şi sănătoase ne-am dat seama în ce situaţie ne aflăm şi foarte greu am avut acces la date - pur şi simplu erau împrăştiate în foarte multe ministere, foarte multe instituţii -, până la urmă am reuşit să avem o situaţie extrem de complexă şi concretă şi vedem cam ce ar însemna să investim în educaţie: 6% din PIB pe cel puţin 7-8-9 ani de zile, cu investiţii simţite, asta ca să avem şcoli sănătoase şi sigure în mediul rural, dar şi în mediul urban. De multe ori, în urbanul mic situaţia nu diferă foarte mult de situaţia din mediul rural. De aceea este o provocare uriaşă şi suntem convinşi ca exemplu că prin programele afterschool se poate reduce abandonul şcolar. Dacă îl reduci măcar în prima perioadă, în primele clase, ai şanse să menţii copiii în şcoală. Dacă abandonul începe devreme normal că este greu de oprit. (...) În termen de 3-4 ani credem că se poate atinge această ţintă, cu un efort uriaş. (...) Vă daţi seama ce ne aşteaptă şi ce efort trebuie să facem în această lume schimbată. (...) Trebuie să restabilim priorităţile şi să credem că putem îmbunătăţi societatea astfel încât peste 10-20 de ani România să fie o ţară din care nu pleacă oamenii aşa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Anul trecut, fiind eu mai preocupat de demografie, am făcut un calcul şi am spus în mai multe locuri că dacă nu reuşim să oprim hemoragia de populaţie, să stimulăm natalitatea, dacă trendul rămâne şi pentru următoarele decenii, atunci în 2050 România va avea o populaţie de sub 14 milioane, mult sub 14 milioane. Va fi o populaţie care nu va mai putea susţine nu o societate modernă, dar nici măcar o societate la limită pentru că pleacă tinerii, dacă pleacă tinerii nu se mai nasc copiii în România. Primul lucru ce trebuie schimbat să oprim această hemoragie este să oferim condiţii de trai", a mai spus Kelemen Hunor.

De asemenea, Laszlo Borbely, secretar de stat şi coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a declarat că, în ceea ce priveşte sustenabilitatea, cea mai importantă este implementarea planului de acţiune elaborate de către autorităţi.

Borbely a afirmat: "În noiembrie 2017 am lansat discuţiile pentru strategia de dezvoltare durabilă a României. A fost o discuţie de 2 ani de zile, cu foarte mulţi actori din societatea românească. (...) Acum avem o strategie, ce facem cu ea? Trebuie să o implementăm. Aşa că am creat acea reţea inter-instituţională, peste 2 săptămâni vom avea un comitet interdepartamental, din nou, al treilea, care este Guvernul României. Deci Guvernul trebuie să ştie ce are de făcut până în 2030. Mai avem 8 ani de zile (şi) suntem întârziaţi. Aceasta a fost concluzia, pe scurt, a ceea ce s-a discutat în urmă cu 2 săptămâni la New York (la Forumul de rang înalt cu privire la dezvoltare durabilă - n.r.). Suntem întârziaţi la nivel global, la nivel european şi la nivel naţional, din păcate. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să facem tot posibilul ca să avem o societate sustenabilă. (...) Avem comitetul interdepartamental, avem o nouă strategie, avem consiliul consultativ care reprezintă mediul academic, vom avea o publicaţie şi fiecare două personalităţi vor avea câte un ODD pentru că avem 17 obiective şi 34 de reprezentanţi în consiliul consultative, iar în sfârşit avem o coaliţie sustenabilă, pornind de la Ambasada Sustenabilităţii, care întruneşte peste 120 de entităţi din mediul privat, ONG-uri şi multe segmente din societate. (...) Nu putem fără date, fără expertiză, fără ştiinţă, la bază, nu avea o societate sustenabilă. Avme nevoie aici de toţi. Dacă vorbim de statistică am finalizat în sfârşit indicatorii pe dezvoltare durabilă, 99 la număr. INS a propus la rândul lor 100 de indicatori în 2010, nu mai comentez ce s-a întâmplat între 2010 şi până când am venit noi, Departamentul (pentru Dezvoltare Durabilă) şi am zis haideţi să vedem pentru că nu s-a făcut, din păcate. A fost oferta INS-ului, nu s-a făcut, inclusiv în 2008 am avut o strategie bună şi nu s-a implementat. (...) Nu întâmplător am primit anul trecut, în decembrie, marele premiu al ONU: din 180 au rămas 63 de proiecte, dintre acestea au rămas (câteva şi) România, singura ţară din Europa pentru că se dă pe regiuni. De ce ne-au dat acest premiu? Pentru că am crescut eficienţa implementării strategiei de dezvoltare durabilă în administraţia publică şi pentru inovaţie. ONU a recunoscut că România are o viziune coerentă. Rămâne să vedem ce facem cu implementarea".

Acesta a mai prezentat şi câteva date statistice: rata de părăsire timpurie a şcolii este cea mai mare din UE, 15% faţă de media europeană de 9,97%; avem de asemenea una dintre cele mai rapide viteze de internet, dar avem numai 28% populaţie cu competenţe digitale faţă de media UE de 54%; totodată, suntem pe locul 3 în UE la consumul nejustificat de antibiotice.

"Vom lansa şi noi platforma noastră, sper unică în regiune. Vom avea şi un centru de excelenţă. Am mai lansat planul de acţiune, prin hotărârea de guvern de acum o lună şi ceva, prin care fiecare instituţie va trebui să ştie ce are de făcut. Avem nuclee la fiecare minister, avem o meserie nouă care este unică în Europa în momentul de faţă, expert în dezvoltare durabilă. 160 de experţi în dezvoltare durabilă sunt acum la cursuri, este un curs post-universitar, aceste nuclee care vor fi primii experţi din România. Avem ambiţia până în 2026 să avem 2000 de experţi în dezvoltare durabilă, din care 80% din local, din cadrul autorităţilor locale", a mai spus Laszlo Borbely.