Dublu standard al justiţiei europene: Qatargate - instrumentat rapid, Covidgate - tărăgănat de Parchetul European şi de instanţele belgiene

Sistemul judiciar belgian şi cel european se pare că se mişcă greoi atunci când are de instrumentat cauze care o privesc direct pe Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene. La două luni de la depunerea plângerii penale de către lobbyistul belgian Frederic Baldan împotriva Ursulei von der Leyen privind achiziţia vaccinurilor anti-Covid 19, judecătorul de instrucţie, Frederic Frenay, nu a demarat încă instrumentarea acestei sesizări, aşteptând ca Parchetul din Liege să îşi determine competenţa teritorială şi să evalueze potenţialele infracţiuni semnalate. Numai că, potrivit legislaţiei, fiind vorba despre preşedintele Comisiei Europene, procurorii belgieni trebuie să informeze despre acest caz Parchetul European.

Potrivit, cotidianului belgian Le Vif, în acest moment sunt posibile mai multe scenarii. În primul scenariu, Parchetul European, condus în calitate de procuror şef de Laura Codruţa Kovesi, acceptă plângerea şi o include în ancheta pe care a deschis-o în septembrie 2022 cu privire la achiziţionarea vaccinurilor anti-Covid, caz în care judecător de instrucţie ar deveni, cel mai probabil, belgianul Michel Claise, cel care instrumentează cazul Qatargate.

În al doilea scenariu, care prevede că Parchetul European nu ia în considerare plângerea formulată de lobbystul belgian, ea ar urma să fie instrumentată de Parchetul din Liege. În acest caz ar interveni două situaţii. Prima prevede că dosarul va fi instrumentat efectiv de judecătorul care a înregistra plângerea respectivă, iar a doua prevede o declinare de competenţă teritorială a Parchetului din Liege, prin prisma faptului că infracţiunile au fost săvârşite în Bruxelles, adică la sediul Comisiei Europene. După declinarea competenţei Parchetul din Liege va solicita transferarea soluţionării plângerii instituţiilor judiciare din Bruxelles.

Amintim că în plângerea penală înaintată instanţei din Liege în 5 aprilie, Frederic Baldan o acuză pe Ursula von der Leyen de "uzurpare de funcţii şi titlu", "distrugerea documentelor publice", "privare ilegală de interese şi corupţie".

Baldan susţine că preşedintele Comisiei Europene a înlocuit guvernul federal belgian în perioada pandemiei de Covid-19 prin negocierea unui mega-contract de vaccinuri prin SMS, prin intermediul WhatsApp, cu Albert Bourla, CEO-ul companiei Pfizer, cu care ulterior Comisia a încheiat un contract în valoare de 35 miliarde euro pentru vaccinurile anti-Covid. Reclamantul precizează că mesajele şterse ulterior de Ursula von der Leyen reprezintă documente administrative de sine stătătoare, care pot fi, prin urmare, consultate de orice cetăţean european care le solicită.

În susţinerea sa, Frederic Baldan aduce drept argument articolul 42 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, care acordă un drept de acces la documentele Uniunii Europene "indiferent de suportul acestora". Lobbystul belgian afirmă că textul articolului 42 se referă inclusiv la mesajele text trimise pe WhatsApp.

Scandalul privind schimbul de mesaje dintre Ursula von der Leyen şi Albert Bourla a început în aprilie 2021, când publicaţia americană The New York Times a dezvăluit modul în care preşedintele Comisiei Europene a încheiat un acord privind vaccinurile anti-Covid-19 cu compania Pfizer. În articolul respectiv, jurnaliştii americani arătau că Albert Bourla ar fi afimrat că a stabilit o legătură personală directă cu Ursulla von der Leyen. Articolul explica că preşedintele Comisiei Europene a "schimbat mesaje şi apeluri" cu Albert Bourla cu o lună înainte de semnarea contractului privind achiziţia vaccinurilor anti-Covid 19 de la compania Pfizer. Jurnaliştii americani susţineau că "această diplomaţie personală a jucat un rol important" în acordul pentru achiziţionarea a 1,8 miliarde de doze de vaccinuri de către Uniunea Europeană.

La câteva săptămâni după articolul din The New York Times, jurnalistul Alexander Fanta de la site-ul de ştiri netzpolitik.org a cerut acces la aceste mesaje schimbate între von der Leyen şi Bourla. Comisia Europeană a răspuns că "nu a identificat" aceste mesaje şi că nu le deţine. Imediat, Alexander Fanta s-a adresat Ombudsmanului UE, Emily O'Reilly, care, în ianuarie 2022, a ordonat Executivului UE "să efectueze o căutare mai aprofundată a mesajelor relevante".

Răspunsul primit de Ombudsmanul UE la sfârşitul lunii iunie 2022 din partea comisarului pentru transparenţă Vera Jourova a fost: "căutarea acestor SMS-uri nu a dat niciun rezultat". În faţa acestui răspuns, Emily O'Reilly a declarat că procesarea acestei cereri de acces la documente "lasă impresia regretabilă a unei instituţii europene care nu este sinceră în chestiuni de interes public major".

În ianuarie 2023, The New York Times a dus cazul la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Dar, odată cu plângerea lui Frederic Baldan, scandalul a luat o turnură penală pentru prima dată într-unul din cele 27 de state membre, deoarece Ursula von der Leyen este vizată personal pentru fapte pedepsite de codul penal belgian.