DUPĂ 24 DE ANI DE CONFLICT Minoritarii de la Unicredit Ţiriac Bank, lăsaţi în offside de Ion Ţiriac

Micii acţionari ai UniCredit Ţiriac Bank SA, care sunt în conflict cu banca de ani de zile, s-au entuziasmat, ieri, la auzul veştii că UniCredit Bank Austria AG ia în considerare să le facă o ofertă şi lor, după ce i-a asigurat exit-ul lui Ion Ţiriac.

UniCredit Bank Austria AG a anunţat, miercuri seară, că achiziţionează acţiunile reprezentând 45% din UniCredit Ţiriac Bank SA deţinute de Ţiriac Holdings Ltd., majorându-şi astfel capitalul deţinut în cadrul UniCredit Ţiriac Bank, de la 50,6%, la 95,6%.

"Intenţionăm să facem o ofertă pentru acţionarii minoritari care să includă paşii specifici de parcurs până la sfârşitul acestui an", ne-au transmis reprezentanţii Unicredit Ţiriac Bank.

"Deocamdată, acţionarii nu au de ce să sară din papuci", consideră Mihail Nicolaevici, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Investitorilor, care spune că micii acţionari, care mai au 4,5% din acţiunile băncii, nu au fost niciodată băgaţi în seamă în cadrul instituţiei.

Domnul Nicolaevici a spus: "Este uşor să pui în comunicat faptul că urmează să faci o ofertă, ca să sară în sus minoritarii. Dar nu era frumos, dacă eşti o bancă mare şi corectă, să fi făcut acest demers o dată pentru toată lumea? Ei s-au înţeles cu Ţiriac (n.r. Ion Ţiriac), ca şi când noi nu am exista. Ar fi putut măcar să anunţe toţi acţionarii".

Şeful ANPI spune că, la fiecare Adunare generală, acţionarii se întreabă cât valorează participaţiile lor: "La prima fuziune, minoritarii au fost diluaţi la 19,5%, iar la a doua la 4,4%. Ce au câştigat acţionarii în tot acest timp? Au pierdut o porţie din bancă. Se poate spune că au mai puţin dintr-o bancă mai mare. Dar, cât face? La Adunarea Generală, răspunsul este că acţiunile sunt în creştere. Dar cât?".

Mihail Nicolaevici spune că aşteaptă din partea UniCredit "o ofertă «mafiotă» de nerefuzat", de acelaşi calibru cu cea făcută lui Ion Ţiriac.

Banca Comercială Ţiriac a fost fondată în 1991 de omul de afaceri Ion Ţiriac. Ea a fuzionat în 2006 cu banca austriacă HVB, care a fost preluată pe plan extern de UniCredit Bank. În 2007, a avut loc fuziunea HVB Ţiriac cu UniCredit Bank, rezultând UniCredit Ţiriac Bank.

Micii acţionari au contestat în instanţă o decizie a AGA din 1993, prin care capitalul băncii a fost majorat şi nu le-a fost dată posibilitatea de a subscrie, fiindu-le diluate astfel participaţiile.

Reprezentaţii UniCredit ne-au transmis că, în momentul de faţă, nu există procese pe rol cu acţionarii minoritari.

Domnul Nicolaevici ne-a explicat însă că ultima acţiune respinsă în instanţă este din 28 noiembrie 2014, iar, până acum, instanţa nu a redactat motivarea, pentru ca ANPI să poată face recurs.

"În acest moment, mai există un singur proces civil contra UniCredit, pe Asociaţie, pentru anularea Hotărârii Adunării Generale din 1993, care nu a fost publicată în integralitate în Monitorul Oficial, aşa cum cerea legea", ne-a precizat domnul Nicolaevici, adăugând: "Am avut două ture de acţiuni respinse în instanţă, dar pe excepţie, pentru că s-ar fi prescris dreptul de a cere anularea Hotărârii AGA din 1993. Fondul nu s-a judecat niciodată".

Reprezentanţii UniCredit Ţiriac Bank au anunţat că finalizarea tranzacţiei dintre Ţiriac Holdings Ltd. şi UniCredit Bank Austria AG este preconizată înainte de sfârşitul lunii iunie 2015. Părţile acordului au agreat să nu dezvăluie preţul de vânzare sau oricare alte detalii ale tranzacţiei.

Informaţii despre această tranzacţie au apărut încă de vara trecută, atunci când publicaţia italiană Messaggero a scris că vânzarea s-ar face contra sumei de 700 de milioane de euro.

Ziarul "BURSA" a urmărit, de-a lungul anilor, conflictul dintre minoritari şi Ion Ţiriac.

În 1993, acesta şi-a majorat ponderea în acţionariatul Băncii "Ion Tiriac", diluându-i artificial pe ceilalţi acţionari. Ţiriac a invocat atunci motivul că el subscrisese acţiunile Băncii "Ion Tiriac" în dolari (1000 dolari/acţiune) spre deosebire de restul acţionarilor care subscriseseră în lei (35.000 lei/acţiune) - spunând că, întrucit leul s-a devalorizat de patru ori în raport cu dolarul, el este în drept să mai primească gratuit câte trei acţiuni pentru fiecare acţiune deţinută.

Astfel, Ţiriac şi-a sporit gratis proprietatea asupra băncii, în asemenea măsura încât să-i poată vinde 20% Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi să îi rămână şi 31% (adică, mai mult decât avusese).

Micilor acţionari le-au trebuit cinci ani ca să se "deştepte", astfel că, începând cu aprilie 1998 şi până în ianuarie 1999, au reuşit prin procese în instanţă să mai recupereze câte ceva din valorile de care au fost spoliaţi.

Succesivele majorări de capital social ale Băncii "Ion Ţiriac" au fost anulate prin două sentinţe judecătoreşti, astfel că, în ianurie 1999, în evidenţele Registrului Comerţului banca figura cu un capital social de 10 miliarde de lei (îi fuseseră radiate 93 de miliarde de lei vechi), situându-se sub limita minimă de 50 de miliarde de lei vechi, stabilită de Banca Naţională.

Între timp, Banca "Ion Ţiriac" şi-a reglat situaţia capitalului social şi a încercat să repare şi nedreptatea suportată de acţionarii minoritari, împărţindu-le gratuit câte trei acţiuni la una deţinută. Încercarea, însă, a stârnit nemulţumirea BERD, deoarece acţiunile gratuite au fost distribuite acţionarilor iniţiali, dar nu şi celor care au cumpărat de la ei, aşa cum era situaţia sa. Peste această nemultumire, s-a suprapus şi cea a acţionarilor iniţiali, care au pretins dividendele cuvenite de-a lungul a şase ani şi care au fost însuşite nemeritat de grupul de firme al lui Ţiriac, prin care acesta îşi exercita calitatea de acţionar. Situaţia dividendelor nu a fost rezolvată niciodată.