DUPĂ ANUNŢUL EUROSTAT POTRIVIT CĂRUIA ANUL TRECUT AM AVUT UN DEFICIT BUGETAR DE 3% Specialişti: "CE va atenţiona cu siguranţă România privind deficitul excesiv"

Comisia Europeană (CE) va atenţiona cu siguranţă România în ceea ce priveşte nivelul ridicat al deficitului bugetar, estimează specialiştii din piaţă, în contextul în care Eurostat a anunţat, luni, că ţara noastră a încheiat anul trecut cu un deficit de 3%.

Potrivit Eurostat, în 2016 am avut un PIB de 761,4 miliarde lei, deficitul fiind de 23,1 miliarde lei, deşi ne-am angajat să păstrăm deficitul sub plafonul de 3%. În caz contrar, există posibilitatea ca CE să declanşeze procedura de deficit excesiv.

Pentru anul trecut, Guvernul Cioloş şi-a asumat un deficit bugetar de 2,95% din PIB pe metodologia ESA şi de 2,8% pe cash.

Specialiştii citaţi ne-au precizat că, în aceste zile, Comisia Europeană analizează cifrele Eurostat şi "cu siguranţă va atenţiona România cu privire la acestea": "Nu este neapărată nevoie să ia măsuri aspre, deocamdată. Acestea vor depinde de concluziile pe care le va trage în urma analizei".

Sursele citate consideră că, probabil, declicul s-a produs în ultima parte a anului trecut, "când datele financiare arătau că este nevoie de o rectificare bugetară în minus şi, de fapt, s-a produs o rectificare bugetară în plus, mizându-se pe o creştere imaginată a încasărilor la buget".

Gelu Diaconu, fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF), scrie, pe pagina sa de Facebook, despre "iminenta scrisoare a Comisiei Europene privind declanşarea procedurii de abatere semnificativă".

Domnia sa menţionează: "Când arătam cum tehnocraţii ascund cifrele şi cum mint în comunicate oficiale, eram ameninţat cu judecata, pentru intimidare, de către Anca Dragu, ministrul Finanţelor de atunci.

Totodată, pe acelaşi model tehnocrat, aparatul furibund propagandistic al PSD acoperă în spaţiul public efectele grave pe care le va avea scrisorea de avertizare privind dezechilibrul bugetar potenţial, transmisă în februarie guvernului Grindeanu.

Cu toate acestea, guvernul actual «perfecţionează» prostiile făcute de guvernul Cioloş:

1. ascund cifrele reale ale colectării;

2. «aranjează» cifrele prin metode care să creeze aparenţa unei situaţii favorabile: tăierea dramatică a cheltuielilor cu investiţiile şi bunuri/servicii, amânarea la rambursarea TVA cuvenită agenţilor economici (peste 1,5 miliarde lei în trimestrul întâi din acest an), neraportarea distinctă a veniturilor ANAF/bugete locale/fonduri europene, neraportarea la nivelul programat al veniturilor prevăzute în legea bugetului, nemenţionarea veniturilor de tip «on-off», etc.;

3. manipulează în comunicarea publică datele parţiale puse la dispoziţia mass-media;

4. promovează numai pe criterii de gaşcă persoane foarte slabe profesional în funcţii importante (tagma «giurgiuvenilor» face astăzi prăpăd prin ANAF);

Aşadar, domnule Grindeanu, situaţia este departe de optimismul deşănţat pe care îl afişaţi referindu-vă la rezultatele pe primul trimestru. Puteţi păcăli multă lume, dar nu pe toţi. Mai ales pe cei de la Comisia Europeană. Aceştia vor continua să vă trimită scrisori de avertizare care, într-un târziu, vă vor trezi la realitate. O realitate de care se vor izbi ca de un zid cetăţenii României cel mai târziu în 2019!

Continuaţi cu actualul proiect al Legii salarizării unitare bugetare şi cu inepţia numită «impozitul pe gospodărie», iar deznodământul va fi implacabil!"

• Monica Macovei: "În primele două luni din 2017, a fost realizat cel mai mic volum de investiţii din aceeaşi perioadă a ultimilor zece ani"

Este foarte posibil ca CE să declanşeze o procedură pe marginea deficitului bugetar din acest an, ne-a spus europarlamentarul Monica Macovei, din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, adăugând că, acum, Comisia Europeană analizează deficitul prognozat pentru 2017.

Doamna Macovei ne-a precizat: "Directoratul General evaluează datele Eurostat pe anul trecut, dar este foarte puţin probabil să demareze o procedură de deficit excesiv pe 2016, pentru că a fost vorba despre o plată unică ce nu va crea presiuni pe ceilalţi ani. Însă, CE analizează deficitul pe 2017 şi este foarte posibil să deschidă o procedură pe marginea deficitului din acest an".

Monica Macovei a evidenţiat că, în primele două luni din acest an, a fost realizat cel mai mic volum de investiţii din aceeaşi perioadă a ultimilor zece ani, adică "mult mai puţin decât puţinul preconizat în buget".

La rândul său, deputatul european Siegfried Mureşan este de părere că ţara noastră riscă activarea procedurii de deficit excesiv. Domnia sa a menţionat, la finalul lunii februarie: "România a primit un nou avertisment ca urmare a măsurilor nesustenabile pe care Guvernul PSD - ALDE le-a adoptat sau a anunţat că le va adopta. Vicepreşedintele Comisiei Europene pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, Valdis Dombrovskis, a răspuns, la întrebarea pe care i-am adresat-o în dialogul din cadrul şedinţei Comisiei pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European, că România riscă activarea procedurii de deficit excesiv şi Comisia Europeană aşteaptă ca Guvernul României să inverseze tendinţa de creştere a deficitului bugetar şi să asigure clar că deficitul nu va depăşi limita de 3% din PIB, adică să retragă măsurile populiste şi nesustenabile".

Potrivit domniei sale, Guvernul trebuie să înţeleagă că un deficit în creştere înseamnă o datorie publică mai mare, iar asta reprezintă o povară financiară mai mare pentru oameni.

Siegfried Mureşan a anunţat că CE monitorizează acţiunile guvernamentale tocmai pentru a preveni "derapajele care pot provoca alunecarea în crize macroeconomice cu efecte grave asupra tuturor, aşa cum le-am resimţit în 2010 după măsurile iresponsabile luate la acea vreme de Guvernul Tăriceanu".

• În timp ce Grindeanu afirmă că deficitul de 3% din 2016 este absolut inadmisibil, Cioloş susţine că rezultatul final al politicii bugetare de anul trecut demonstrează şi confirmă o politică prudentă şi responsabilă a guvernului de atunci

Este inadmisibil că a fost depăşită limita de 3% a deficitului bugetar pentru anul 2016, în condiţiile în care guvernarea tehnocrată nu a făcut "absolut nimic", consideră premierul Sorin Grindeanu, care a făcut, ieri, referire la datele Eurostat.

Şeful Guvernului a precizat, citat de News.ro: "În 2016, nefăcând nimic, neluând niciun fel de măsuri, absolut nimic, nefăcând investiţii majore pe care să le vedem, nemărind salarii, nemărind pensii, neatrăgând fonduri europene, nefăcând nimic, deficitul de 3% a fost depăşit în anul 2016. Este o chestiune extrem de gravă, apropo de ceea ce au făcut aceşti domni anul trecut".

Premierul Grindeanu susţine că această situaţie pune cabinetul său în postura în care trebuie să cumpănească şi mai atent orice măsură cu impact financiar: "Este inadmisibil, absolut inadmisibil ceea ce s-a întâmplat".

În replică, fostul premier Dacian Cioloş a declarat că Guvernul pe care l-a condus îşi asumă propriile decizii, dar nu poate să-şi asume unele decizii iresponsabile ale unei majorităţi parlamentare care a acţionat populist într-un an electoral.

Dacian Cioloş a afirmat: "Guvernul Cioloş îşi asumă propriile decizii dar nu poate să-şi asume unele decizii iresponsabile ale unei majorităţi parlamentare care a acţionat populist într-un an electoral. Iar dacă un guvern responsabil şi prudent cu deficitul bugetar, constrâns de măsurile legislative populiste, a ajuns totuşi la limita de 3% din PIB, ne putem îngrijora în mod serios ce se poate întâmpla când aceeaşi majoritate parlamentară care a forţat acest rezultat are acum toate pârghiile deciziilor politice, inclusiv guvernarea. (...) Aici nici nu mai este vorba de ceea ce spune sau nu Comisia Europeană, prin instrumentele standard pe care le are la dispoziţie şi pe care le poate declanşa încă de la primele semne atunci când constată abateri sistematice de la normele europene de prudenţialitate. Aici este vorba despre responsabilitatea faţă de propria comunitate căreia îi amanetezi viitorul prin măsuri populiste, cu efecte pozitive pe termen scurt, dar negative pe termen lung".

Fostul premier a mai precizat: "Rezultatul bugetar prudent al României din 2016 este întărit de raportul oficial al Ministerului Finanţelor Publice care ia în calcul cheltuielile realizate efectiv în cursul anului (metodologia «cash») şi care, din această perspectivă, consemnează un deficit de 2,41%, mai mic chiar decât ţinta asumată de 2,8%. Atât din punct de vedere al metodologiei care ia în considerare cheltuielile realizate efectiv (cash), cât şi din punct de vedere al metodologiei europene (ESA), care include şi cheltuielile angajate în decursul unui an, rezultatul final al politicii bugetare din 2016 demonstrează şi confirmă o politică prudentă şi responsabilă a guvernului de la acea vreme".

Angajarea unor plăţi suplimentare faţă de politica Guvernului din 2016, prin proiecte legislative populiste aprobate într-un an electoral, asupra cărora Guvernul a atras atenţia la acea vreme prin avize negative, ignorate de Parlament, a condus la această diferenţă între deficitul bugetar cash şi deficitul ESA, a mai subliniat Dacian Cioloş.

ESA reprezintă sistemul conturilor europene, în timp ce Fondul Monetar Internaţional foloseste sistemul cash, care arată cifre mai mici pentru deficit, întrucât nu vizează şi pierderile unor companii de stat.

• Ionuţ Dumitru: "Politicile imprudente vor creşte costurile la care ne plătim datoria publică, adâncind deficitul"

Despre diferenţele dintre cele două modalităţi de calcul a deficitului bugetar, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, ne-a explicat: "Sunt două metode diferite de calcul a deficitului - una pe cash, care a indicat un nivel de 2,4% pentru anul trecut, şi unul pe ESA, care, conform Eurostat, arată un deficit 3% pentru 2016.

În România, bugetul se construieşte după deficitul pe cash, care ia în calcul fluxurile de numerar şi încasările/plăţile efectiv realizate.

Prin ESA, se ia în considerare momentul la care se nasc angajamentele, nu neapărat la care se face plata. Dacă există un angajament de plată, atunci se vede pe ESA, nu pe cash.

Anul trecut, a fost dată o reglementare potrivit căreia urma să li se restituie, angajaţilor din educaţie, despăgubirile legate de creşterile salariale din 2008. Mulţi obţinuseră aceşti bani prin justiţie, dar reglementarea le-a oferit tuturor dreptul să fie despăgubiţi fără să mai meargă în instanţă. Această cheltuială bugetară a apărut pe ESA. Statul a luat în considerare toată suma încă de când s-a născut decizia respectivă, chiar dacă pe cash este eşalonată pe mai mulţi ani.

O altă diferenţă între cele două metode este sfera de cuprindere - pe ESA sunt şi companii de stat care fac parte din sectorul public şi se consolidează rezultatele financiare, influenţând deficitul.

În orice caz, dacă ne referim la Criteriile de la Mastricht, care prevăd un deficit de maxim 3%, pe ESA, anul trecut am fost la limită.

CE verifică, însă, şi dacă există acel impact tranzitoriu, respectiv dacă acea decizie luată anul trecut poate fi calculată ca atare şi dacă poate fi luată în considerare sau nu ca deficit excesiv".

Deficitul structural (MTO), care nu trebuie să depăşească 1% din PIB, a fost depăşit de mult, ne-a mai spus domnul Dumitru, precizând că avem o deviere de la obiectivul pe termen mediu şi că trebuie să venim cu un program de ajustare.

Dacă CE ne va avertiza privind riscul să avem derapaje anul acesta şi în 2018 cu privire la deficit, în condiţiile în care prognozele sunt cele menţionate, încă de dinainte de proiectul legii salarizării şi al celui de modificare a Codului Fiscal, atunci consecinţele vor fi însemnate, potrivit şefului Consiliului Fiscal. Acesta subliniază că ne îndreptăm într-o direcţie foarte periculoasă: "În primul rând, vom avea nevoie de finanţare pentru acoperirea deficitului, iar dacă avem derapaje masive, atunci pieţele ne vor penaliza, costurile de finanţare urmând să crească. Datoria publică este deja mare, ajungând la circa 40% din PIB, respectiv peste 50 de miliarde euro. Politicile imprudente ne vor creşte aceste costuri şi vom plăti datoria publică la costuri mai mari, care ne vor adânci deficitul. În plus, va fi declanşată procedura de deficit excesiv, vor fi blocate fondurile UE, vom primi amenzi etc".

Zilele acestea trebuie să transmitem Comisiei Europene măsurile pe care intenţionăm să le luăm, astfel încât deficitul să revină la sub 3%, în contextul în care CE a prognozat un deficit de 3,6% pentru acest an şi de 3,9% pentru 2018.

Comisia Europeană aşteaptă dovezi de la Guvernul Grindeanu că proiectul "ambiţios de mărire a salariilor" se va încadra în final în deficitul bugetar de 3%, riscând, în caz contrar, să intre în procedură de deficit bugetar excesiv, ceea ce ar aduce măsuri restrictive din partea Comisiei, a anunţat recent comisarul european pentru Politici Regionale Corina Creţu.

Ministrul Finanţelor Publice Viorel Ştefan a anunţat, recent: "Am convenit ca pe 25 aprilie, la ora prânzului, să trimitem programul nostru de măsuri care să securizeze respectarea deficitului, fapt pentru care am trimis tuturor ordonatorilor de credite o hârtie rugând ca până pe 5 aprilie să îmi comunice fiecare ce măsuri se pretează pe domeniul său de activitate, astfel încât noi să le integrăm şi până pe 25 aprilie să fim în stare să prezentăm Bruxelles-ului un plan de astfel de măsuri".

Reprezentanţii Ministerului de Finanţe ne-au spus, ieri, că respectivul document se află în lucru, urmând ca, după finalizarea sa, să fie trimis Comisiei Europene.

În luna februarie, CE a avertizat că ţara noastră riscă să aibă, în acest an, un deficit bugetar de 3,6% din PIB pe metodologia ESA sau de 2,96% pe cash.

Agenţia de evaluare Moody's a redus perspectiva în ceea ce priveşte ratingul României de la pozitiv la stabil, din cauza politicii fiscale expansioniste. Conform specialiştilor Moody's, politica macroeconomică prociclică a dus la lărgirea deficitului de cont curent, ceea ce va obliga Guvernul să se împrumute tot mai mult, iar ţara ar deveni, astfel, tot mai vulnerabilă la şocuri financiare externe.

• Victor Ponta: "Conform prevederilor regulamentare ale UE, în baza constatărilor Eurostat, Comisia trebuie să decidă intrarea României în procedura de «deficit excesiv» pentru anul 2016"

Referitor la datele Eurostat, fostul premier Victor Ponta a comentat, pe pagina sa de Facebook: "În 2009-2012, România a fost «corigentul clasei» în UE, cu deficite excesive şi Programe cu FMI şi UE / în 2013-2015 am devenit «premianţi», cu cea mai mare creştere economică, absorbţie de fonduri europene şi cea mai drastică reducere a deficitului / în 2016 am redevenit corigenţi. Să sperăm că în 2017 va fi mai bine.

Guvernul Cioloş a minţit oficial opinia publică din România, afirmând, în ianuarie 2017, că deficitul bugetar a fost de 2,4% din PIB.

Diferenţa dintre un deficit de 2,4% raportat de Guvern şi 3% constatat de Eurostat apare din două surse: scăderea încasărilor fiscale şi recunoaşterea legală a titlurilor executorii la salariile din educaţie/ambele probleme pot să apară şi în 2017 şi trebuie gestionate cu mare grijă.

Conform prevederilor regulamentare ale UE, în baza constatărilor Eurostat, Comisia trebuie să decidă intrarea României în procedura de «deficit excesiv» pentru anul 2016 - decizia este supusă ratificării Parlamentului European.

O ţară aflată în procedura de deficit excesiv trebuie să prezinte un Program de Redresare cu măsuri concrete care să fie aprobat de Comisie. În caz contrar, sunt prevăzute două sancţiuni: blocarea fondurilor europene şi o amendă anuala de 0,2% din PIB.

În 2009-2012, când România a fost în deficit excesiv, nu i-au fost aplicate sancţiunile prevăzute de Regulament deoarece se afla în Program de Asistenţă cu CE, FMI şi Banca Mondială -acest lucru nu mai este valabil în 2017.

Discuţia despre fondurile europene este cu atât mai importantă cu cât în 2018 are loc decizia la nivel european privind jumătatea Bugetului 2014-2020 al UE - adică cine nu a cheltuit cât trebuia din alocare pierde banii (care oricum trebuie reduşi pentru că Marea Britanie nu mai contribuie cu partea sa)!

La nivel european, există o tendinţă politică de sancţionare a Poloniei pentru naţionalizarea fondurilor alocate pensiilor private şi «rebeliunea» politică. Pentru ca Polonia să nu fie singura sancţionată se caută încă un «vinovat de serviciu».

Spania tocmai a trecut prin alegeri repetate de două ori şi prin criză politică prelungită - Franţa îl va alege peste două săptămâni pe proeuropeanul Macron preşedinte care trebuie sprijinit. Ca de obicei, România ramâne «vinovatul de serviciu» - faptul că avem un preşedinte absent şi un guvern socialist ne fac şi mai susceptibili de acest lucru.

Există o soluţie - o implicare şi un dialog direct al Premierului Grindeanu (plus Ministrul de Finanţe) cu şefii Comisiei Europene (Preşedintele Juncker va fi în vizită oficială la Bucureşti în luna Mai). Premierul are încă încrederea şi credibilitatea necesare (...) însă ar trebui sprijinit necondiţionat atât de către preşedintele Iohannis, cât şi de către Parlament şi de majoritatea parlamentară. Daca nu se întâmplă acest lucru, să ne pregătim toţi de o toamnă grea".

Eurostat a anunţat un deficit bugetar tot de 3% şi pentru Marea Britanie, Spania şi Franţa înregistrând deficite de 4,5% şi, respectiv, 3,4% din PIB.

• CE: "Dacă cele mai noi date pentru anul 2016 arată o deviere semnificativă, există o mare probabilitate ca CE să lanseze procedura pentru abatere semnificativă în această primavară"

La inceputul acestei luni, preşedintele PSD Liviu Dragnea a susţinut că există un plan împotriva Guvernului Grindeanu şi împotriva României, în vederea decredibilizării Executivului. În opinia sa, toate afirmaţiile despre buget, deficit, prognoză din spaţiul public sunt de natură să "genereze în Comisia Europeană ceva nemaiauzit: procedura de deficit excesiv pe prognoză, adică să nu aştepte sfârşitul anului şi să declanşeze procedura".

În replică, reprezentanţii CE au precizat, citaţi de Hotnews, că procedura de deficit excesiv este declanşată, în general, pe baza datelor istorice pe care Comisia le primeşte de la statul respectiv pentru perioada respectivă sau a prognozelor guvernului în cauză. Comisia adaugă: "În ceea ce priveşte cazul concret al României, legea bugetară pentru 2017 menţionează un deficit bugetar de 2,98%, sub plafonul de 3% menţionat în Tratat, iar următorul Raport de convergenţă, aşteptat până la sfârşitul lui aprilie, conţine o actualizare a ţintelor fiscale asumate de Guvern".

Comisia a avertizat ţara noastră în luna februarie cu privire la adâncirea deficitului bugetar.

"În astfel de cazuri, Comisia are şi posibilitatea de a întocmi un raport care să semnalizeze riscul de neîndeplinire a obligaţiilor privind deficitul bugetar. Acest raport se bazează pe prognoze ale Comisiei şi decizia de a întocmi acest document va fi luată în funcţie de probabilitatea şi mărimea devierii de la deficitul asumat", mai arată reprezentanţii CE, subliind: "România păstrează în continuare obligaţiile ce decurg din Pactul de stabilitate şi de creştere, prin care statele membre se angajează să obţină şi să menţină obiectivele specifice pe termen mediu. În cazul României, acest obiectiv este un deficit bugetar de 1% în termeni structurali; iar conform Regulamentului 1466/97, dacă există o deviere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu, conform datelor aferente, Comisia va declanşa o procedură pentru abatere semnificativă. Astfel, în cazul în care cele mai noi date pentru anul 2016 (...) arată o deviere semnificativă, există o mare probabilitate ca CE să lanseze procedura menţionată în această primavară".

Procedura privind abaterea semnificativă ar trebui să aibă efect pe termen scurt şi nu trebuie confundată cu procedura de deficit excesiv, al cărei scop este de a corecta erori majore ale politicilor fiscale, proces ce poate dura mai mulţi ani, adaugă specialiştii europeni.

Procedura privind abaterea semnificativă include 4 etape mari:

Declanşarea procedurii de catre Comisie, printr-un avetisment;

Recomandarea Consiliului;

Raportul statului membru în cauză privind acţiunile întreprinse în scopul respectării recomandării Consiliului;

Consiliul adoptă o decizie prin care stabileşte dacă acţiunile menţionate în raport au fost eficiente.

La finalul lunii martie, prşedintele Klaus Iohannis a transmis un nou avertisment guvernului condus de Sorin Grindeanu, atrăgând atenţia că ţara noastră nu trebuie să aibă un deficit excesiv şi că guvernul PSD - ALDE trebuie să atragă cât mai multe fonduri europene.