DUPĂ CE CJUE S-A PRONUNŢAT ÎN CAZUL ANDRICIUC Piperea: "Intuiesc o schimbare de jurisprudenţă la Curtea de Apel Bucureşti"

Opinia exprimată de Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) în cazul Andriciuc - care priveşte îngheţarea cursului francului elveţian (CHF) - va conduce la o schimbare de jurisprudenţă la Curtea de Apel Bucureşti, intuieşte avocatul Gheorghe Piperea, apărătorul clienţilor în dosarul Andriciuc versus Banca Românească, de la Oradea.

Afirmaţia domniei sale a fost făcută în contextul în care unul din procesele sale colective pe îngheţarea cursului CHF, care a avut termen ieri la Curtea de Apel Bucureşti, a rămas în pronunţare până peste două săptămâni.

Conform avocatului Gheorghe Piperea, Curtea de Apel Bucureşti a avut, ieri, pe masă, "primul dosar important în care va fi nevoită să dea curs îndrumărilor obligatorii emise de CJUE în speţa Andriciuc sau, după caz, să continue să aplice sugestiile subliminale recepţionate la seminariile de la Sinaia".

Este vorba despre un litigiu colectiv cu mai mult de 200 de reclamanţi, deschis împotriva Volksbank (VBR) şi continuat în apel contra Băncii Transilvania, care a cumpărat Volksbank.

Acest dosar, care iniţial a reunit circa 1000 de împrumutaţi în CHF, face parte din cel de-al doilea val de procese colective coordonate de avocatul Piperea împotriva Volksbank România, fiind depus la Tribunalul Bucureşti, care l-a disjuns în mai multe procese mutate la diverse judecătorii şi tribunale.

Gheorghe Piperea precizează, pe pagina sa de Facebook: "La Curtea de Apel Bucureşti, unde s-a creat mitul nominalismului monetar (înţeles şi aplicat invers decât spune Codul Civil), majoritatea proceselor contra băncilor au fost trântite, în defavoarea consumatorilor. Avantajul acestui proces este, însă, dublu: se judecă după cauza Andriciuc şi soluţia este supusă recursului la ICCJ. Dacă în acest caz şi în cazul de la Oradea - dosarul sursă al speţei CJUE Andriciuc - vom avea rezultate pozitive, atunci soluţiile vor putea fi extinse şi la creditele în alte valute pentru care debitorul nu are acoperire naturală la riscul valutar".

Referitor la procesul de ieri, avocatul ne-a spus că s-a discutat foarte aplicat pe consecinţele în drept intern ce decurg din decizia CJUE în cazul Andriciuc. Domnul Piperea ne-a precizat: "A fost foarte clar că judecătorii independenţi s-au uitat la această speţă şi şi-au pus anumite probleme. Intuiţia mea este că urmează o schimbare de jurisprudenţă la Curtea de Apel Bucureşti, întrucât consecinţele care rezultă din încălcarea dreptului european sunt foarte drastice. Este posibil ca oricine este afectat de această jotărâre să poată da statul în judecată pentru încălcarea dreptului Uniunii Europene".

Curtea Europeană de Justiţie s-a exprimat, recent, în cazul Andriciuc, spunând că băncile trebuie să prezinte, în contractele de credit, posibilele variaţii ale cursurilor de schimb valutar şi riscurile inerente contractării unui împrumut în monedă străină. Informaţiile instituţiilor bancare trebuie să privească nu numai posibilitatea aprecierii sau a deprecierii valutei în care a fost contractat împrumutul, ci şi impactul pe care fluctuaţiile cursului de schimb valutar şi o majorare a ratei dobânzii la împrumuturile în moneda străină îl au asupra împrumutului, conform CJUE.

Curia a mai decis că instanţa naţională va stabili caracterul abuziv al clauzei de risc valutar şi dacă aceasta a fost exprimată în mod clar şi inteligibil în contractele de credit.

Decizia Instanţei europene în cazul Andriciuc este distrugătoare, consideră avocatul Gheorghe Piperea, care evidenţiază că justiţia europeană impune o expertiză care ar trebui efectuată de bănci, acestea fiind obligate să realizeze un scenariu, să-i transmită clientului că produsul pe care-l solicită nu este potrivit, în cazul în care acesta este riscant pentru consumator, şi numai dacă acesta insistă, să semneze contractul.

Documentul concluzionează că împrumutatul trebuie să fie clar informat cu privire la faptul că, prin încheierea unui contract de împrumut într-o monedă străină, se expune unui risc de schimb valutar pe care îi va fi, eventual, dificil din punct de vedere economic să şi-l asume în cazul devalorizării monedei în care îşi primeşte veniturile.

Curia subliniază că în ipoteza în care instituţia bancară nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii şi, în consecinţă, se poate examina caracterul abuziv al clauzei în litigiu, revine instanţei naţionale sarcina să evalueze, pe de o parte, posibila nerespectare de către bancă a cerinţei de bună-credinţă şi, pe de altă parte, existenţa unui eventual dezechilibru semnificativ între părţile contractului.

Răspunsul CJUE vine la întrebările adresate de instanţa din Oradea într-un caz deschis împotriva Băncii Româneşti pe îngheţarea cursului francului elveţian.

Decizia Curia este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanţe naţionale care sunt sesizate cu o problemă similară, până acum majoritatea proceselor de îngheţare a cursului CHF aflate pe rolul justiţiei fiind suspendate până la decizia CJUE în cazul Andriciuc vs. Banca Românească.

Avocatul Gheorghe Piperea ne-a spus că procesele suspendate, în aşteptarea pronunţării Curia, vor fi repuse pe rolul instanţelor.