DUPĂ RESPINGEREA DE CĂTRE CAMERA DEPUTAŢILOR DIN LUNA MAI Proiectul privind desfiinţarea ASF şi revenirea la vechile structuri de supraveghere ajunge în Senat

Proiectul de lege privind desfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi revenirea la cele trei structuri care supravegheau anterior piaţa de capital, pensiile private şi asigurările - respectiv Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) - a ajuns luna aceasta pentru dezbateri în Senatul României, după ce în luna mai proiectul a fost respins de către Camera Deputaţilor. Senatul este cameră decizională.

Consiliul legislativ a avizat pozitiv propunerea legislativă precizând că, în contextul numeroaselor regulamente europene privind pieţele financiare non-bancare, opţiunea de a menţine o autoritate de supraveghere unică a sectorului financiar sau de a crea câte o autoritate autonomă administrativă pentru fiecare dintre cele trei sectoare financiare rămâne o prerogativă a statului, intrând în sfera sa de competenţă exclusivă.

"Cu toate acestea, decizia trebuie adoptată cu luarea în considerare, atât a unei dinamici instituţionale la nivel european care presupune adaptări succesive ale modelului de supraveghere faţă de realităţile economice în schimbare, cât şi a principiilor aferente noii reforme a sistemului financiar euro-pean", se arată în avizul CL.

În acelaşi timp, Consiliul economic şi social a avizat nefavorabil proiectul cu menţiunile că se intenţionează prin actul normativ "revenirea la o formulă birocratică care s-a dovedit a fi disfunc-ţională", că înfiinţarea ASF s-a făcut pe "bazele recomandărilor europene ce stipulează necesitatea existenţei unui unic supraveghetor în scopul înlesnirii implementării legislaţiei prudenţiale europene", precum şi că "măsurile propuse nu sunt aliniate politicii bugetare actuale de restrângere a cheltuielilor publice".

Proiectul a fost trimis pentru aviz la Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială cu termen 12 iunie, respectiv pentru raport la Comisia economică, industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital cu termen 19 iunie.

În expunerea de motive, autorii proiectului, respectiv parlamentarii ALDE Băişanu Ştefan-Alexandru, Mocanu Adrian şi Olteanu Daniel sus-ţin că prin înfiinţarea ASF în 2013, nu s-a realizat decât reunirea celor trei autorităţi "sub acelaşi acoperiş", întrucât şi în prezent cele trei sectoare funcţionează separat, cu personal specializat separat şi cu management separat. În plus, cu toate că schema de personal a fost majorată semnificativ, activitatea ASF se desfăşoară "greoi, Consiliul ASF fiind sufocat de multitudinea de acte pe care trebuie să le emită".

În expunerea de motive a proiectului de act normativ se arată: "Înainte de înfiinţarea ASF, fiecare dintre cele trei instituţii (CNVM, CSA, CSSPP) aveau un Consiliu care analiza şi emitea acte individuale, regulamente, instrucţiuni, etc. doar cu în legătură cu sectorul supravegheat. În prezent, un singur consiliu trebuie să analizeze şi să emită acte individuale, regulamente, instrucţiuni, etc. în legătură cu cele trei sectoare. Pe de altă parte, ţinând cont de complexitatea celor trei sectoare şi a legislaţiei aferente, inclusiv a celei europene, nu există nicio persoană care să stăpânească toată problematica celor trei sectoare şi, drept urmare, Consiliul ASF îndeplineşte o formalitate în emiterea actelor individuale şi chiar şi a regulamentelor şi instrucţiunilor emise, aprobând doar materialele produse de aparatul tehnic al ASF".

Disfuncţionalităţile ASF sunt confirmate de datele statistice referitoare la piaţa de capital şi scot în evidenţă, susţin cei trei deputaţi, "lipsa unor politici care să vină în sprijinul dezvoltării acestor sectoare esenţiale pentru o economie de piaţă funcţională şi bazată pe stabilitate şi competitivitate".

În document se adaugă: "Din 2013 (anul înfiinţării ASF) şi până în prezent, numărul companiilor care intermediază tranzacţii pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-a diminuat cu peste 50%. Numărul conturilor deschise la BVB de către investitori individuali s-a diminuat cu peste 60%. În prezent mai sunt doar 60.000 de conturi, din care doar 15.000 active (conturi pe care s-a efectuat cel puţin o tranzacţie în ultimele 12 luni) în comparaţie cu Polonia, spre exemplu, unde numărul conturilor deschise de către investitori individuali depăşeşte 1,5 milioane la o populaţie de două ori mai mare faţă de cea a României. Nu în ultimul rând, este edificator, pentru importanţa pieţei de capital într-o economie funcţională, faptul că în State Unite ale Americii şi în Marea Britanie peste 80% din companii se finanţează de pe piaţa de capital, la nivelul Uniunii Europene peste 20% din companii se finanţează de pe piaţa de capital, iar în România sub 5%".

Cei trei parlamentari atrag atenţia că scopul unirii fostelor CNVM, CSA şi CSSPP sub umbrela ASF a fost de a facilita şi transfera pas cu pas aceste trei sectoare în competenţa şi controlul Băncii Naţionale a României (BNR).

"Prin Legea 126/2018 acest lucru s-a realizat în proporţie de 50%, însă este foarte periculos ca şi aceste trei sectoare financiare să intre, alături de cel bancar, în competenţa băncii centrale. De altfel, acest lucru s-a văzut în 19, 20 decembrie 2018, dar şi în 14, 15 ianuarie 2019, când, în cadrul războiului BNR împotriva Guvernului şi măsurilor fiscale anunţate şi prevăzute de OUG 114/2018, preţurile principalelor acţiuni care compun indicele BET al BVB au căzut dramatic, această cădere fiind cauzată de tranzacţionarea unor volume exagerat de mari în raport la volumul mediu de tranzacţionare a acţiunilor acestor emitenţi, ceea ce indică o acţiune concertată de manipulare a pieţei de capital, întrucât deţinătorii unor asemenea cantităţi de acţiuni la aceste compani sunt în principal instituţiile financiare componente ale principalelor grupuri financiar-bancare (bănci, asigurări, fonduri de pensii private, fonduri de investiţii, etc.), elemente care intră sub incidenţa abuzului de piaţă prevăzut de Legea 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, a Legii concurenţei şi chiar a siguranţei naţionale", se mai arată în expunere.

ASF a fost înfiinţată printr-o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvernul Ponta la finele anului 2012, executivul motivând caracterul de urgenţă al actului normativ, invocând disfuncţionalităţile în activitatea desfăşurată în sectorul pieţei de capital şi cel al asigurărilor, care impun, astfel, adoptarea unor măsuri de ordin legislativ pentru asigurarea eficientizării activităţii de supraveghere sectorială realizată în afara ariei de competenţă a băncii centrale. În plus, raţiunea înfiinţării ASF a fost motivată de faptul că, la nivelul Uniunii Europene, 15 state membre aveau o autoritate de supraveghere unică a sectorului financiar.

În prezent, ASF este condusă de Leonardo Badea - preşedinte, alături de Elena Doina Dascălu - prim-vicepreşedinte, Gabriel Grădinescu - vicepreşedinte Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare, Cristian Roşu - vicepreşedinte Sectorul Asigurări Reasigurări, Daniel Ştefan Armeanu - vicepreşedinte Sectorul Sistemului de Pensii Private, Jozsef Birtalan - membru neexecutiv, Ioan Gheorghe Ţara - membru neexecutiv, Aura Gabriela Socol - membru neexecutiv şi Ovidiu Răzvan Wlassopol - membru neexecutiv.