Economia digitală, între dezvoltarea industriilor inovative şi înlocuirea forţei de muncă umană

Economia digitală va duce la dezvoltarea industriilor inovative, dar şi la înlocuirea forţei de muncă umană în procesele repetitive de către inteligenţa artificială sau de către roboţii industriali, în urma programelor de automatizare-robotizare ce vor fi finanţate din fonduri europene în decada următoare, a afirmat, ieri, Marcel Ioan Boloş, ministrul Inovării, Cercetării şi Digitalizării, la dezbaterea online cu tema "Economia 4.0 - ce pune România în locul scăderii de la industria prelucrătoare".

"Transformarea digitală este cea mai mare provocare pe care o avem atât la nivelul economiei naţionale, cât şi la nivel guvernamental, mai ales în privinţa modernizării serviciilor publice. (...) 21 milioane euro sunt alocaţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru automatizarea-robotizarea proceselor repetitive din cadrul autorităţilor publice locale. 5400 de IMM-uri vor beneficia de investiţii în zona digitală atât pe palierul competenţelor şi investiţiilor în digitalizare de bază cât şi privind procesele de digitalizare inovativă, programe pentru care sunt alocate peste 500 milioane euro. Sunt două tipuri de paliere privind investiţiile pe care IMM-urile le pot face în digitalizare. Primul nivel se referă la investiţiile în competenţele digitale, iar al doilea la digitalizare inovativă, adică automatizare-robotizare, care are o valoare adăugată foarte mare. De altfel, pentru componenta de transformare digitală avem alocate în PNRR 1,8 miliarde euro, iar în Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi Instrumente Financiare încă 1,6 miliarde euro.

Sunt două resurse financiare importante care trebuie utilizate în perioada următoare", a spus Marcel Boloş.

Ministrul Digitalizării a menţionat că, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), sectorul IT are o pondere de 4% în PIB în acest moment şi a creat 130.000 de locuri de muncă. Marcel Boloş a arătat că în PNRR la componenta de reforme sunt trecute crearea unui cadru legislativ necesar valorificării la maximum a potenţialului pe care domeniul IT îl are în economia naţională şi cloud-ul guvernamental necesar modernizării administraţiei publice şi realizării interoperabilităţii bazelor de date.

"Cloud-ul guvernamental este un proiect complex care stă în spatele modernizării serviciilor publice din România şi, odată cu operaţionalizarea lui, va duce la interoperabilitatea bazelor de date între diferitele categorii de servicii publice pe care le asigurăm. (...) Primul nostru proiect pe interoperabilitatea bazelor de date este cel referitor la înmatriculările auto; dorim ca populaţia să nu mai fie plimbată între Registrul Auto Român, Direcţia de permise şi Direcţia de impozite şi taxe locale şi urmărim eficientizarea acestui serviciu şi să îl facem cât mai operativ", a spus Marcel Boloş.

Ministrul Digitalizării a precizat că printr-un alt proiect, baza de date a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară va deveni interoperabilă cu cele ale autorităţilor locale, pentru ca direcţiile de impozite şi taxe locale să aibă acces rapid la datele privind imobilele ce trebuie impozitate.

• Provocări europene şi naţionale pentru IMM-uri

În perioada următoare, un nivel ridicat de coordonare al politicilor publice ar fi în favoarea industriei şi IMM-urilor, a susţinut eurodeputatul Iuliu Winkler, prim-vicepreşedinte SME Europe (Asociaţia Europeană a IMM-urilor).

"Şase provocări se află în faţa companiilor în următoarea perioadă. Prima este transformarea digitală care impacteaza asupra resurselor, proceselor din economie şi competenţelor de care au nevoie companiile. A doua este tranziţia verde; dacă vrem să răspundem la acţiunile care se vizează combaterea schimbărilor climatice, va trebui să căutăm noi competenţe şi să facem faţă situaţiei că diferite companii şi sectoare au puncte de plecare diferite. Urmează tranziţia justă, care nu are voie să rămână un slogan. Tranziţia justă înseamnă nu doar acompaniamentul persoanelor, ci o abordare pe mai multe straturi. Apoi economia circulară, care nu înseamnă doar o schimbare de tehnologie sau model economic, ci şi o schimbare de consum, o schimbare societală, precum şi schimbarea modului de producţie. AIEA ne spune ca pentru a atinge zero emisii în anul 2050, jumătate din tehnologiile necesare pentru atingerea acestui scop nu sunt încă inventate; resursa umană necesară plus calificările de care este nevoie pentru a inova nu sunt complete în acest moment. Pentru tranziţia în energie e nevoie de 800.000 oameni în UE, resursă umană care nu exista în acest momentâ. Ultima provocare la adresa companiilor o reprezintă competiţia globală, care a devenit mai dură, mai dispusă la încălcarea regulilor şi exercitarea de presiuni", a spus Iuliu Winkler.

Pentru a trece peste aceste provocări, deputatul european a menţionat că există soluţii cum ar fi simplificarea şi reducerea poverii birocratice prezente şi viitoare, intervenţia statului în realizarea infrastructurii necesare, existenţa unei finanţări mai uşoare, mai simplu d eobţinut şi mai transparentă pentru IMM-uri, reevaluarea urgentă a educaţiei tehnice, educaţiei vocaţionale şi educaţiei duale, precum şi neutralitatea tehnologică menită să asigure condiţii egale de competitivitate între companiile din UE şi statele terţe.

Cu toate acestea, deputatul Varujan Pambuccian a reiterat în cadrul dezbaterii de ieri că România este de foarte mult timp o ţară de lohn, chiar şi în industria auto şi în cea IT, deşi acestea se află pe un trend pozitiv.

"Nu suntem o ţară capabilă să deschidă pieţe, să fie prezentă pe pieţe cu produse proprii, decât cu un numar de excepţii absolut remarcabile, dar putine. S-a întâmplat următorul fenomen după revoluţie: Politehnica şi Academia de Ştiinţe Economice au spus că e ok cum predau, că există cerere pentru ceea ce produc. Politehnica a produs în continuare ingineri, iar ASE a produs în continuare funcţionari şi nu antreprenori. De aceea noi nu suntem o ţară de antreprenori, iar asta ne-a trasat o direcţie extrem de riscantă, pentru că a face lohn este extrem de riscant; de exemplu lohn-ul de textile a dispărut în doi-trei ani după ce a cunoscut o perioadă de înflorire", a spus Varujan Pambuccian.

Domnia sa a mai atras atenţia asupra faptului că automatizarea, robotizarea şi Inteligenţa Artificială vor duce la pierderea mai multor locuri de muncă.

"Munca repetitivă este înlocuită de roboţii industriali. (...) Al doilea domeniu în care se pierd masiv locuri de muncă este cel în care Inteligenţa Artificială (IA) înlocuieşte omul: call-center, multilingvismul poate fi suplinit de IA, sinteza de voce este din ce în ce mai naturală. Zona de IA şi robotica nu acoperă doar domenii inteligente extraordinare, ci şi intorsul de burgeri la reţeaua de fast-food Kelly Burger, care a reuşit să facă economii serioase. În Marea Britanie, există un antreprenor ce produce roboţi simpli care gătesc cu gesturile şi reţetele unui chef celebru, robot care costă 10.000 lire. (...) Reindustrializarea este un deziderat, problema este dacă ce produce industria are unde se vinde şi dacă este racordată la tehnologia de azi. Aceeaşi problema este în agricultură, unde lumea a intrat în a treia revoluţie agrară (delocalizarea producţiei de hrană), iar noi suntem între prima şi a doua", a spus Varujan Pambuccian.

• Ultimii din Uniunea Europeană la cheltuielile cu cercetarea

Reprezentanţii mediului privat de afaceri consideră că va fi greu pentru ţara noastră să treacă la economia digitală atât timp cât ne aflăm pe ultimul loc în Europa la sumele alocate pentru cercetare, dezvoltare şi inovare şi pe locul 51 în lume din 140 ţări clasificate la performanţa în inovare.

"E nevoie de o schimbare de paradigmă în România prin dezvoltarea unor parteneriate între companii şi institutele de cercetare-dezvoltare din universităţile din ţara noastră, precum şi prin schimbarea mentalităţii în domeniul educaţiei pentru a forma o atitudine axată pe antreprenoriat. Apoi este nevoie de modificarea cadrului fiscal, deoarece mai există încă dificultăţi cu privire la scutirile de impozit pe profit din cercetare-dezvoltare. Ar fi util ca România să creeze un cadru legislativ privind innovation box sau pattern box, pentru a avea elemente de valoare adăugată şi a combate contrafacerile. Sistemul public nu este cel mai bun antreprenor al anumitor fonduri, dar atât timp cât s-ar crea un cadru flexibil, ar fi un prim pas. (...) Cercetarea are un nivel de investitiţii redus pentru că eu cred că în acest moment nivelul de talente care a rămas în România este unul destul de scazut. (...) Din păcate, în acest moment România nu este destul de atractivă în domeniul proprietăţii intelectuale faţă de alte state, unde sunt mai multe beneficii", a afirmat Ionuţ Sas, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Amerciane (AMCHAM).

• Răzvan Nicolescu: "Alocările din PNRR pe reţele de gaz - o greşeală strategică"

Referitor la tranziţia digitală - provocare cu care se vor confrunta doar autorităţile ci şi întreg mediul economic -, Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Lupta împotriva Schimbărilor Climatice şi membru al Consiliului de Conducere al Institutului European de Inovare şi Tehnologie (EIT), susţine că miza o reprezintă producerea în ţara noastră a unei părţi importante din echipamentele necesare realizării acestei tranziţii.

"E important ca pe partea de autorităţi să se încerce încurajarea unor astfel de iniţiative economice ce ar putea genera un nou model economic adaptat la realităţile pe care le trăim. Apoi trebuie să vorbim despre necesitatea de a scoate gazul natural din acest nou model economic. Văd că sunt încă miliarde de euro pe care România vrea să le aloce programelor şi proiectelor pe gaz natural pentru extinderea reţelelor. Este cea mai mare greşeală strategică pe care o putem face în acest moment; ne pregătim să punem populaţia României în braţele ruşilor şi ale lui Putin, cheltuim miliarde de euro fără să avem un beneficiu efectiv din aceste reţele, ale căror componente nu sunt produse nici în ţara noastră şi nici măcar în Uniunea Europeană. Trebuie să ne oprim pentru că ne îndreptăm spre un dezastru din punct de vedere strategic", a afirmat Răzvan Nicolescu.

El a precizat că mai important este, în tranziţia energetică, să mizăm pe producţia de baterii pentru vehicule, pe producţia de panouri fotovoltaice, de componente pentru energie eoliană şi pentru energie nucleară.

"Avem o tradiţie în energia nucleară şi un grad favorabil în rândul populaţiei pentru acest tip de energie curată, dar scumpă. Toate marile proiecte din domeniu sunt întârziate şi cu bugete depăşite, dar energia nucleară poate fi parte a soluţiei pentru asigurarea aprovizionării cu energie curată. Important este nu doar să instalăm centrale şi echipamente produse în alte ţări, ci ce producem noi. Dacă Uniunea Europeană va atinge obiectivele pentru decarbonare, necesarul de investiţii pentru transformare va fi de 8 trilioane euro, adică 250 miliarde euro anual, în domeniul public şi în domeniul privat. Cineva va plăti aceşti bani, cineva va beneficia. Depinde de noi în ce categorie ne vom afla", a spus Răzvan Nicolescu.

El a arătat că toate aceste lucruri vor influenţa economia şi nivelul de trai al populaţiei şi de aceea este cazul ca statul să îşi stabilească nişte priorităţi în această direcţie, în care deja există proiecte derulate de către zona privată, dar care nu beneficiază de o implicare prea mare din partea autorităţilor centrale.