Economia: riscuri mari peste un an

Florin Cîţu, economist-şef al ING Bank, prevede o continuare a dinamicii economice curente pentru cel puţin următoarele patru trimestre, urmată de o deteriorare uşoară în 2008. Într-un raport transmis ieri, domnia sa îşi modifică în sens pozitiv estimările legate de PIB pentru următoarele 24 de luni şi îl vede de 6,5% pentru 2007, faţă de procentul de 6% estimat iniţial. Pentru 2008, estimările cresc de la 5,5% la 5,7%, ceea ce reprezintă o încetinire cu 0,8% a creşterii economice faţă de anul precedent.

Motivul cel mai important pentru acest optimism al analiştilor pe termen scurt este începutul relaxării politicii monetare. În acest sens, analiştii ING prevăd o scădere a dobânzii de politică monetară până la 7% în 2007. Acest lucru va permite accesul sectorului privat la finanţări mai ieftine. Un alt motiv este faptul că există semne clare că intrăm într-o perioadă de cerere foarte puternică.

Mai mult, analiştii nu se aşteaptă ca vreun efect secundar din relaxarea fiscală să apară în preţurile din 2007. Ca urmare, scade estimarea legată de inflaţie de la 5,3% la 4,3% pentru 2007.

De asemenea, specialiştii ING anticipează o rată de schimb EUR/RON mai scăzută în primele nouă luni ale anului, respectiv 3,3 şi o întoarcere la valoarea de 3,35 până în decembrie.

Toate aceste modificări vor duce la o accentuare a dezechilibrelor din economia românească, în special o creştere a deficitului de cont curent. Dar această situaţie nu poate să dureze la nesfârşit, iar efectele secundare ale creşterii salariilor şi a creditelor ar trebui să fie vizibile în preţurile la bunuri de larg consum, dar nu înainte de 2008.

Datele arată că 2006 a fost un an plin de surprize. Economia românească a surprins printr-o rată de creştere peste potenţial la 7,7% faţă de 6,3% estimat. În acelaşi timp, indicele preţurilor de consum a scăzut, la sfîrşitul anului, sub ţinta BNR de 5%, la 4,9% de la 8,6% în decembrie 2006. Inflaţia rezultată este cu atît mai surprinzătoare cu cît salariile locale au urcat cu 29,7% iar creditul privat cu 53,7%.

Cîteva explicaţii pentru inflaţia rezultată vin din puternica apreciere a leului românesc faţă de euro la 8% în termeni nominali şi de 11% în termeni reali. Oricum, creşterea puternică a salariilor şi a creditelor în paralel cu întărirea leului au contribuit la umflarea deficitului de cont curent, care la sfîrşitul anului era de 10,3% din Produsul Intern Brut.

Acest tablou plin de contraste nu seamănă, în opinia analiştilor de la ING Bank, cu o economie nici prea caldă, nici prea rece. În fapt, am început să vedem cîteva semne de supraîncălzire. Primul dintre ele este evident dacă eşti atent la calitatea muncii. Aici, vorbim despre calitatea serviciilor şi producţiei. În ceea ce priveşte ultimul aspect, există o multitudine de dovezi evidente şi anecdotice care arată că nivelul calităţii începe să se deterioreze. Dar analiştii ING consideră că va lua ceva timp până când acest efect îşi va intra în drepturi şi va permite o corecţie.