Economia României - pe trend de redresare, în primele trei luni ale anului

Economiştii Erste Group Research estimează un avans trimestrial de 0,7% în primul trimestru, ceea ce ar însemna o contracţie an/an de 1,8%. Institutul Naţional de Statistică (INS) va publica astăzi primele cifre provizorii privind creşterea produsului intern brut (PIB) din primul trimestru al acestui an. Economia României a cres­cut puternic după redeschiderea din luna iunie 2020, cu ritmuri trimestriale de 5,3% şi 4,8% în trimestrul trei, respectiv trimestrul patru din 2020. Contracţia an/an indică pierderile PIB rămase de recuperat (statistic) în urma recesiunii Covid în condiţiile în care în primul trimestru din 2020 economia internă a stagnat.

De asemenea, săptămâna aceasta se vor publica cifrele privind dinamica PIB în Ungaria şi Slovacia, economii unde au fost încă în vigoare numeroase restricţii şi lockdown-uri în debutul anului şi unde analiştii Erste estimează contracţii trimestriale ale activităţii economice - minus 0,4% contracţia din Ungaria şi minus 5,4% contracţia trimestrială estimată pentru Slovacia. An/an, economia Ungariei este estimată să se fi contractat cu 3,9% în primul trimestru din acest an şi cu 3,1% an/an în Slovacia.

Analiştii BT Asset Management notează, la rândul lor: "Indicatorii cu frecvenţă ridicată reflectă temperarea redresării, producţia industrială a avansat în martie cu 0,8% lună/lună, respectiv +1,3% în T1 2021 vs. T4 2020. În paralel, cifra de afaceri în sectorului serviciilor s-a majorat 2,4% în martie vs. luna precedentă, iar lucrările de construcţie au avansat 0,8% în martie vs. luna precedentă. Comisia Europeană prognozează o creştere economică de 5,1% pentru acest an, 4,9% pentru 2022 şi deficit public de 8% din PIB în 2021 şi 7,1% din PIB în 2022".

De asemenea, indicatorii cu frecvenţă zilnică privind evoluţiile din economie urmăriţi de BCR Cercetare arată o încetinire şi mai puternică a economiei din finalul lunii martie încolo, cu o activitate economică în aprilie la circa 75% din media unei luni normale pre-criză.

Încetinirea economiei începută în finalul lunii martie a fost semnalată şi de indicatorii de încredere (ESI) calculaţi de Comisia Europeană care au arătat o creştere lunară de doar 0,5 puncte a ESI, evoluţie foarte slabă comparativ cu avansul ESI pentru zona Euro care a fost de 7,6 puncte. Creşterea lunară a ESI din martie s-a datorat de altfel exclusiv creşterii încrederii managerilor din servicii în condiţiile în care în indus­trie, comerţul cu amănuntul şi construcţii încrederea a scăzut. În luna aprilie, indicii ESI privind încrederea în economia României au cunoscut o creştere puternică pe toate sectoarele analizate. Indicatorii ESI au o relaţie relevantă de corelaţie cu nivelul activităţii economice.

Totodată, potrivit scenariului macroeconomic central actualizat al Băncii Transilvania, economia internă ar putea creşte cu dinamici anuale de 5,4% în 2021, 4,1% în 2022, respectiv 4,2% în 2023.

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la BT, se aşteaptă de asemenea ca BNR să nu opereze majorări de dobândă în acest an ci începând cu anul următor, dobânda-cheie fiind estimată la un nivel de 2% atât pentru finalul lunii decembrie 2022 cât şi pentru finalul lui 2023. În contextul inflaţiei mai ridicate, dobânda reală va rămâne negativă pe următorii doi ani, potrivit estimărilor BT.

În cadrul şedinţei de politică monetară din această săptămână, BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% (facilitatea de depozit la 0,75% şi facilitatea de creditare la 1,75%). Legat de aşteptările BNR, instituţia prognozează ascensiunea ratei inflaţiei pe termen scurt până la 4,1% urmată de o revenire în partea superioară a intervalului de referinţă (1,5%-3,5%) în următorul an.

"Rata inflaţiei a crescut în aprilie +0,45% luna/lună, +3,24% an/an şi +2,6% faţă de luna decembrie 2020, mai ales sub impactul liberalizării pieţei energiei electrice (efect tranzitoriu) şi majorării cotaţiei combustibililor (efect de bază), în timp ce preţurile alimentelor au avansat 0,76% an/an şi 1,92% vs. luna decembrie 2020", mai arată analiştii BTAM.

De menţionat că Banca Transilvania şi-a revizuit în scădere inclusiv estimarea pentru deficitul bugetar din 2021 şi prognozează un deficit de doar 6% din PIB, cu mai bine de un procent din PIB sub estimarea iniţială a guvernului, de 7,16%. Pentru 2022 Banca Transilvania estimează reducerea deficitului la 4% din PIB, urmată de o revenire la 2,5% din PIB în 2023, sub pragul de 3% din tratatele europene. În programarea realizată de Ministerul Finanţelor se estimează o revenire sub 3% a deficitului în 2024. De asemenea, BT estimează o reducere a datoriei publice în raport cu PIB pe orizontul anilor 2021-2023 la 43,1% în 2023.