• Deficit de cont curent de 7,981 miliarde de euro
Creşterea economică negativă din zona euro înregistrată în al doilea trimestru va duce la scăderea cererii pentru bunuri româneşti afectând serios exporturile noastre, apreciază analiştii financiari. Totodată, cererea de forţă de muncă se va diminua. Ţinând cont că, o mare parte a transferurilor care finanţează deficitul de cont curent reprezintă remiteri de la românii care lucrează în zona euro, deficitul de cont curent ar putea fi afectat, apreciază unii dintre analiştii financiari.
Otilia Ciotău, economist şef al Piraeus Bank, apreciază că reducerea ritmului de creştere a Produsului Intern Brut din Europa ar putea determina o reducere a cererii de forţă de muncă. Astfel, românii care lucrează în străinătate se vor reîntoarce în ţară şi volumul remiterilor se va diminua. Otilia Ciotău consideră că acest lucru nu este îngrijorător şi poate fi chiar favorabil, întrucât cea mai mare parte a remiterilor se duc în consum, crescând nevoia de bunuri din import. Scăderea remiterilor ar putea avea un efect pozitiv în balanţa comercială, precum şi în scăderea inflaţiei, apreciază analistul Piraeus Bank.
Pe altă parte, Dan Bucşa, economist şef al Bancpost, consideră că, cea mai mare parte a românilor care lucrează în străinătate desfăşoară activităţi de natură sezonieră precum agricultură sau construcţii. Ei concurează cu ceilalţi imigranţi, şi nu cu localnicii, astfel remiterile nu vor fi afectate de diminuarea economiei din Europa. Economistul Bancpost atrage atenţia că cea mai mare parte a exporturilor din ţara noastră sunt cu ţări din Uniunea Europeană şi scăderea economiei ar putea determina o scădere a cererii pentru bunurile româneşti.
Deficitul de cont curent din ţara noastră valora 7,981 miliarde de euro la sfârşitul primului semestru al acestui an, în creştere cu 8,68% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut potrivit datelor Băncii Naţionale a României.
Deşi cea mai semnificativă influenţă a venit din partea deficitului comercial care valora 8,673 miliarde de euro după primul semestru, în creştere cu 10,3% faţă de primele şase luni ale anului trecut, BNR menţionează că dinamica exporturilor a depăşit-o cu 2,8 puncte procentuale pe cea a importurilor.
Cifrele arată mai bine faţă de cele de la sfârşitul primului semestru din 2007 când se dublase faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, apreciază Otilia Ciotău, economist şef al Piraeus Bank. În opinia sa, semne de îngrijorare vin din parte balanţei veniturilor care a înregistrat un minus de 385 milioane de euro în iunie şi 2,581 miliarde de euro de la începutul anului.
Dan Bucşa apreciază că deficitul de cont curent se menţine în limite normale şi că evoluţia viitoare depinde de preţurile materiilor prime şi a combustibilior.
Investiţiile străine directe realizate în ţara noastră în primul semestru al acestui an au valorat 4,845 miliarde de euro în primul semestru acoperind deficitul în proporţie de 61% . Din totalul investiţiilor 59% au fost profituri reinvestite şi participaţii la capital iar 41% credite intra grup. Balanţa transferurilor a avut un surplus de 2,694 în primul semestru al acestui an.
Analiştii apreciază că deficitul de cont curent va mai creşte până la sfârşitul anului întrucât sunt aşteptate creşteri ale importurilor.
Ei consideră totuşi că situaţia va fi mai bună faţă de anul trecut şi că ponderea în PIB va fi de maxim 14,2%.
Datoria externă pe termen mediu şi lung valora 44,794 miliarde de euro la sfârşitul primului semestru, în creştere cu 16,6% faţă de sfârşitul anului trecut potrivit datelor BNR.
Datoria publică şi public garantată a înregistrat un sold de 10,398 miliarde de euro reprezentând 23,2% din totalul datoriei.
Economia zonei euro scade pentru prima oară după introducerea monedei unice
Economia zonei euro a scăzut, în trimestrul al doilea din 2008, pentru prima oară după adoptarea monedei unice, în 1999, întrucât investiţiile companiilor au fost afectate de vânzările nesigure, iar puterea de cumpărare a consumatorilor - de creşterea cheltuielilor. Produsul Intern Brut al zonei euro a scăzut cu 0,2% în trimestrul al doilea din 2008, faţă de cel precedent, când a crescut cu 0,7%, a anunţat Biroul de Statistică al Uniunii Europene. Faţă de trimestrul al doilea din 2007, economia zonei euro a crescut cu 1,5%, ceea ce denotă încetinirea ritmului de expansiune pentru al treilea trimestru consecutiv.
Potrivit datelor naţionale, PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,5% în intervalul aprilie - iunie, iar al Franţei - cu 0,3%. Economia Spaniei a crescut cu numai 0,1% (cel mai încet ritm înregistrat după recesiunea din 1993).
Aprecierea euro şi încetinirea expansiunii globale au afectat exporturile din zona euro, iar accelerarea inflaţiei din regiune până la cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani a influenţat în mod negativ puterea de cumpărare a consumatorilor. În plus, încrederea în economia Europei a scăzut până la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani, iar preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, a afirmat recent că expansiunea din regiune va fi slabă în trimestrul al treilea.
În luna iulie, inflaţia din zona euro a fost de 4%, mai mică decât estimarea iniţială (4,1%), însă dublă faţă de limita prevăzută de BCE: 2%. Luna trecută, preţul alimentelor a crescut cu 6,7% în regiune, iar cel al energiei - cu 17,1%. Inflaţia a determinat BCE să menţină dobânda de referinţă la 4,25%, nivelul maxim al ultimilor şapte ani.
Ieri, oficialii BCE au declarat că "menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu este obiectivul primordial al băncii". (Alina Vasiescu)