ECONOMIST: "Yuanul ar putea să depăşească dolarul în zece ani"

Yuanul ar putea să ia locul dolarului ca monedă de rezervă a planetei, în termen de zece ani, după ce va fi dobândit circulaţie internaţională ca mijloc de schimb, peste trei ani, estimează Patrick Zweifel, economistul şef al administratorului de investiţii Pictet Asset Management.

Domnia sa aminteşte de afirmaţia pe care ministrul de Finanţe al Marii Britanii, George Osborne, a făcut-o în timpul vizitei sale din Shanghai, de anul trecut, potrivit căreia moneda chineză ar urma să devină aproape la fel de cunoscută pe plan global precum dolarul, în timpul vieţii sale. Deşi ideea ar putea să pară nerealistă, la prima vedere, yuanul evoluează într-un rimt remarcabil, atrage atenţia Patrick Zweifel.

Creşterea importanţei monedei, care mai este cunoscută şi sub numele de renminbi, este vizibilă pe mai multe fronturi, din care primul este comerţul internaţional, porivit economistului. La începutul lunii decembrie, Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication (SWIFT) a anunţat că yuanul a devenit a doua cea mai utilizată monedă în finanţarea comerţului internaţional, depăşind euro.

"Istoria a arătat că monedele ţărilor care joacă un rol important în economia globală devin actori de prim rang pe scena globală. În condiţiile în care China este cea mai mare ţară din comerţul internaţional, yuanul beneficiază de un context favorabil. Renminbiul este deja a noua cea mai tranzacţionată monedă şi a depăşit euro drept a doua cea mai utilizată monedă în finanţarea comerţului internaţional", explică Patrick Zweifel. Condiţiile sunt, deci, favorabile pentru ca yuanul să se transforme într-o monedă importantă de finanţare a comerţului internaţional în următorii trei ani, când ar urma să ajungă la o pondere de 5% din comerţul global, de cinci ori mai mult decât la sfârşitul lui 2012, susţine domnia sa, în cadrul unui articol din Financial Times (FT).

De asemenea, transformarea monedei chineze într-una de investiţii înregistrează un progres rapid, stimulată de reforma sectorului financiar şi eforturile de dezvoltare a pieţei de capital, arată economistul şef al Pictet Asset Management, care continuă: "Ca urmare a planurilor dezvăluite recent de preşedintele chinez Xi Jinping, Beijingul intenţionează să dezvolte o piaţă de capital care să deservească nevoile unei game extinse de emitenţi şi investitori, locali şi străini. Acest demers, alături de anticipata extindere a benzii de tranzacţionare a yuanului, ar trebui să crească atractivitatea acesteia ca vehicul de investiţii internaţionale".

Piaţa chineză a obligaţiunilor denominate în yuani este deja cea mai mare din rândul economiilor emergente, volumul bondurilor internaţionale crescând cu 800% în ultimii trei ani, în condiţiile în care au avut loc şi emisiuni ale unor companii străine, precum "McDonald's" şi "Caterpillar", notează Patrick Zweifel.

Deşi această piaţă este aproape închisă pentru investitorii internaţionali, reformele anunţate de preşedintele chinez sugerează că situaţia ar urma să se schimbe, în curând, ducând yuanul în rândul celor mai utilizate monede pentru emisiuni pe pieţele externe de obligaţiuni, alături de euro şi dolar, conform economistului.

Cel mai mult de recuperat pentru renminbi este în zona menţinerii de rezerve valutare de către băncile centrale, ponderea sa curentă fiind de doar 0,01% din total, comparativ cu 60%, cât deţine dolarul, şi 25%, în cazul euro, explică domnia sa. Acest procent redus ascunde, însă, o reorientare către yuan care a început în anul 2005, când China a renunţat la sistemul ratelor de schimb fixe, preciează articolul din FT.

"Înainte ca acest lucru să se întâmple, dolarul reprezenta singurul punct de referinţă pentru băncile centrale ale ţărilor în dezvoltare. De departe cel mai important element constitutiv al activelor externe ale acestora, moneda americană exercita o influenţă majoră asupra monedelor economiilor emergente", aminteşte Patrick Zweifel, care adaugă: "Începând cu anul 2005, însă, a apărut un nou tipar. Legătura dintre dolar şi monedele ţărilor în dezvoltare a slăbit. Înainte, când dolarul avea o mişcare de un procent, aceste monede evoluau în aceeaşi direcţie cu 0,8%. Acum, corelaţia se apropie de 0,5%".

Declinul dolarului a reprezentat câştigul yuanului, care determină, în prezent, o mişcare de 0,1% - 0,2% a monedelor economiilor emergente, la o evoluţie a sa cu un procent, după ce, în trecut, nu avea nicio influenţă asupra acestora, iar tendinţa va continua să se accentueze pe măsură ce rolul Chinei în economia globală creşte, arată domnia sa.

Economistul şef al Pictet Asset Management se aşteaptă ca, dacă tendinţa din prezent se va menţine, yuanul să ajungă la o cotă de 30% din rezervele valutare ale băncilor centrale până în anul 2025, ameninţând rolul dolarului ca monedă de rezervă a planetei.

Un obstacol în calea dominanţei renminbiului este însăşi China, care s-a arătat reticentă faţă de liberalizarea contului său de capital, potrivit lui Patrick Zweifel. De asemenea, economia sa dependentă de exporturi şi uriaşele deţineri de obligaţiuni guvernamentale americane fac ca politicile care determină aprecierea monedei naţionale să nu fie văzute cu ochi buni de către autorităţi, precizează domnia sa.

Economistul consideră, însă, că beneficiile unei monede internaţionale, între care aminteşte costurile reduse de împrumut şi riscuri legate de cursul de schimb diminuate, se vor dovedi prea atrăgătoare pentru ca oficialii de la Beijing să le ignore.

Reprezentantul Pictet susţine că există, deci, premisele activele financiare denominate în yuani să devină, treptat, deţineri de prim rang în portofoliile investitorilor globali, în dauna celor denominate în dolari.