ECONOMISTUL BNR VALENTIN LAZEA, DESPRE CODUL FISCAL: "Decidenţii politici văd stabilitatea macroeconomică drept ceva «nice to have»"

--------------

Actualizare 15:50 Iohannis: "Am solicitat reexaminarea Codului fiscal cu motivaţia prudenţei şi responsabilităţii"

România nu-şi mai permite politici care să genereze prosperitate doar pe termen scurt, iar dezvoltarea economică se obţine prin politici bine gândite, care depăşesc interesele politice, arată mesajul preşedintelui Iohannis, transmis Conferinţei Ştiintifice a Economiştilor din Mediul Academic.

În mesajul transmis astăzi Conferinţei Ştiintifice Anuale a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate, preşedintele Klaus Iohannis reia argumentele pentru care a cerut Parlamentului reexaminarea Codului fiscal, precizând că etapa tranziţiei s-a încheiat, România are nevoie de consolidarea economiei de piaţă şi de o abordare responsabilă şi prudentă.

"Recent, am solicitat Parlamentului reexaminarea Codului fiscal. Am făcut acest lucru cu motivaţia prudenţei şi responsabilităţii în plan fiscal-bugetar. România are nevoie de relaxare fiscală, însă contează foarte mult maniera în care se realizează aceasta. Pentru consolidarea performanţelor recente, politicile fiscal-bugetare trebuie să fie sustenabile. Dezvoltarea reală, calitativă, se obţine prin politici economice bine gândite, care depăşesc interesele politice şi rezolvă problemele profunde ale economiei noastre", a explicat preşedintele în mesajul său, adresat de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Iohannis a amintit perioada de după 1989, numind-o "istorie nefastă pentru economia, cultura şi societatea noastră", subliniind că socialismul a demonstrat "cât de dramatic putem rămâne în urmă atunci când ne conducem după idei eronate, după idei economice şi sociale aflate în contradicţie cu însăşi natura umană" şi că tranziţia economică pentru România s-a încheiat.

"După 25 de ani de reforme, am putea spune că tranziţia economică a fost, în cele din urmă, încheiată. Am lăsat în urmă un sistem plin de defecte, care ne-a oferit însă o lecţie esenţială: viziunea economică este decisivă pentru bunul mers al societăţii", a mai arătat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a mai spus că "datoria de conştiinţă a economistului este de a privi lucrurile în profunzime şi perspectivă, de a apăra ideile bune şi de a lupta împotriva celor incorecte, care pot fi seducătoare pe termen scurt, în special ca emanaţie a dezideratelor politice, dar care pe termen lung generează nemulţumire, sărăcie şi conflict".

"România are nevoie de o abordare echilibrată şi responsabilă, una care să corecteze erorile trecutului, în favoarea unor beneficii sustenabile. Nu ne mai putem permite politici care să genereze prosperitate doar pe termen scurt, fără să consolidăm bazele reale ale progresului economic: proprietatea privată şi piaţa concurenţială, acumularea de capital şi stimularea investiţiilor, inovarea şi antreprenoriatul, libertatea economică şi competitivitatea. Acestea sunt sursele prosperităţii generale, a creării de locuri de muncă productive şi bine plătite", a mai spus Klaus Iohannis.

De asemenea, preşedintele a invocat importanţa educaţiei, considerând că schimbarea profundă înseamnă educaţie, care este "ingredientul cu adevărat indispensabil pentru dezvoltarea oricărei societăţi".

(A.C.)

---------------

Banca Naţională a României (BNR) continuă să transmită, direct sau indirect, semnale care sunt împotriva formei actuale a Codului Fiscal.

După câteva conferinţe organizate pe alte teme la sediul BNR, dar în cadrul cărora s-a discutat aproape exclusiv despre inoportunitatea prevederilor din Codul Fiscal, ieri, economistul, şef al Băncii Centrale a postat pe blogul instituţiei un text cu titlul "Cinci (plus una) capcane ale Codului Fiscal".

Postarea domnului Lazea (care nu reprezintă punctul de vedere al BNR, după cum precizează autorul) vine după ce, săptămâna trecută, şase oficiali ai BNR au arătat ce efecte negative ar avea asupra economiei aplicarea noul Cod Fiscal, într-un eveniment la care instituţia ar fi avut doar rolul de gazdă. Vineri, Guvernatorul Mugur Isărescu, susţinut de alţi doi oficiali ai Băncii Naţionale, a fost cât se poate de explicit, exprimându-se, clar, că textul Codului Fiscal, în forma actuală, este "inaplicabil".

Doar că Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a încercat, luni, într-o intervenţie televizată, să traducă afirmaţiile şefului său, în ideea de a-i lămuri pe cei care au fost "confuzaţi" de mesajul Guvernatorului: "Se creează o anumită confuzie - că toată discuţia e în termeni de pro sau contra Codului Fiscal. Vreau să vă spun că niciodată Guvernatorul Isărescu nu a spus explicit, şi nici măcar implicit, că nu e de acord cu Codul Fiscal. Nu apare aşa ceva în niciuna dintre intervenţiile domniei sale. Ceea ce apare este o discuţie despre oportunitatea tuturor măsurilor, celor şase măsuri de relaxare fiscală, la dimensiunea la care sunt introduse în Codul Fiscal"

Care va să zică, suntem de acord cu Codul Fiscal, chiar dacă el este inaplicabil?

Este adevărat că şeful BNR a afirmat că, în ansamblul său, Codul Fiscal este bun, dar a continuat menţionând că pachetul de reduceri de taxe şi impozite este, din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabil, ceea ce nu duce la concluzia că Mugur Isărescu ar fi de acord cu noua lege fiscală.

"Acestui Cod Fiscal îi lipseşte măsura. Aşa se conduce o economie de piaţă, trebuie măsură (...) Impactul este major. Nu putem aplica asemenea măsuri fără să negociem cu partenerii noştri. Avem creştere de 4%, unde vrem să mergem, la 6-8%? Ne ţin motoarele pentru 8%? Noi avem creştere de 4%, deşi suntem la viteză de croazieră, ar trebui să stăm pe pilot automat, dar noi tragem de manşă brutal cu 2,3% din PIB, pentru că 2,3% ni se pare că este puţin, iar economiştii nu spun nimic. Când ai creştere economică nu îţi trebuie deficite mai mari. Trebuie să ţii resursele şi să le cheltuieşti când economia scade", a afirmat Guvernatorul.

În traducerea lui Dan Suciu, declaraţiile Guvernatorului au următoarea semnificaţie: "Ceea ce vrea să spună domnul Guvernator este să ne mai uităm o dată la aceste şase măsuri (n.r. de relaxare fiscală), să le dozăm, ţinând cont de realităţile momentului şi de perspectiva pe termen lung de sustenabilitate financiară a acestei ţări".

• Lazea: "O reducere neetapizată şi cumulată a taxelor poate arunca în aer deficitul bugetar"

Codul fiscal, în forma sa actuală, cuprinde o serie de prevederi care, dacă ar fi aplicate, "pot şubrezi stabilitatea macroeconomică" a afirmat, pe blogul BNR, Valentin Lazea.

Precizând că vorbeşte în nume personal, domnia sa subliniază că textul Codului Fiscal are şi "părţi bune", de natură să simplifice relaţia cu contribuabilul, însă în discuţie se află prevederile legate de reducerea a numeroase categorii de taxe, "cu un efect cumulat de runda întâi de 2,3 procente din PIB".

Valentin Lazea meţionează: "O reducere neetapizată şi cumulată a acestor taxe este de natură a arunca în aer deficitul bugetar, lucru cu care până şi cei mai înverşunaţi apărători ai Codului Fiscal cred că sunt de acord".

Printre cele cinci capcane macroeconomice ale Codului Fiscal se numără adăugarea "unui stimul fiscal unei economii care creşte peste potenţial". Astăzi, economia României creşte cu aproape 4,5% pe an (peste potenţial) şi nu există niciun motiv să adăugăm stimuli suplimentari de creştere printr-o relaxare masivă a politicii fiscale, este de părere economistul şef-al BNR, făcând din nou comparaţia cu o maşină care merge "la vale": "Este ca şi cum un şofer ar apăsa pe acceleraţie în timp ce maşina în care se află o ia la vale, convins fiind că nu va trebui să frâneze brusc, deoarece legea gravitaţiei nu i se aplică".

În opinia domnului Lazea, deficitul bugetar ar ajunge la nivelul de 3% din PIB (sau peste acest nivel) într-un an în care creşterea economică supraperformează: "Ce se va întâmpla în anii în care - inevitabil - creşterea economică va subperforma? Deficitul bugetar se va duce la 5-6 procente din PIB? Avem de-a face cu o neînţelegere gravă - nu numai la noi, în România, ci în întreaga Europă - a faptului că deficitul bugetar de 3% din PIB este o limită pentru anii slabi şi că în anii buni deficitul trebuie să fie 1% din PIB sau zero, tocmai pentru a crea loc unei creşteri a deficitului până la 3% în anii slabi".

Politica monetară va trebui, probabil, să reacţioneze şi să devină, măcar ea, contraciclică, dacă politica fiscală devine agresiv prociclică, susţine Valentin Lazea, apreciind: "România riscă să promoveze un model de creştere consumerist, care să o condamne la capcana venitului mijlociu".

În România nu s-a înţeles faptul că stabilitatea macroeconomică este o condiţie sine qua non a creşterii, a dezvoltării, a bunăstării, mai spune domnul Lazea, adăugând: "Decidenţii politici şi de afaceri de la noi preferă să privească stabilitatea macroeconomică drept ceva "nice to have" (drăguţ de avut), şi nu ca pe o precondiţie a dezvoltării. De aceea, nu se înţelege faptul că orice subminare a stabilităţii macroeconomice face ca toate celelalte proiecte să rămână în aer, fără un fundament real".

Economistul BNR conchide: "Pe lângă cele cinci capcane macroeconomice conţinute în Codul Fiscal, mai trebuie semnalată una, de natura politicii externe: este vorba de semnalul pe care îl trimite România ca stat indisciplinat fiscal".

Codul Fiscal a fost retrimis în Parlament de preşedintele Klaus Iohannis, măsură apreciată de Guvernatorul Mugur Isărescu, acesta considerând că şeful statului a oferit oportunitatea ca unele autorităţi, cum ar fi BNR şi Consiliul Fiscal, să intervină cu opiniile lor, iar noua lege fiscală să fie dezbătută mai cu atenţie de parlamentari.

Liderii UDMR vor participa la discuţiile cu PNL pe tema Codului Fiscal, a anunţat Kelemen Hunor, preşedintele Uniunii, considerând că orice dialog între putere şi opoziţie este binevenit.

Domnia sa a precizat, citat de Mediafax, că a discutat cu copreşedintele PNL Alina Gorghiu, cu care a stabilit că o astfel de întâlnire ar putea avea loc după 15 august.

La rândul său, Liviu Dragnea, preşedintele interimar al PSD, a declarat, în legătură cu propunerea PNL de dialog pe tema Codului Fiscal, că PSD nu respinge niciun fel de discuţie, cu niciun partener, arătând că, de-a lungul anilor, PSD a pierdut multe ocazii în care putea să-şi construiască bune relaţii.