Edelman: Inovarea a devenit un nou factor de risc pentru încredere

Barometrul de Încredere Edelman 2024 indică o ruptură între societate şi inovare care a devenit noul factor ce adânceşte polarizarea. Respondenţii consideră, în raport de 1 la 2, că inovarea este prost gestionată; acest lucru fiind valabil pentru toate grupele de vârstă, toate nivelurile de venit şi indiferent de gen. Iar atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare, oamenii sunt mai predispuşi să spună că inovarea este prost gestionată decât bine gestionată. Inovaţiile au devenit, de asemenea, politizate, în special în democraţiile occidentale, unde este mult mai probabil ca persoanele de dreapta să le respingă decât cele de stânga; cele mai mari diferenţe între cei de dreapta şi cei de stânga înregistrându-se în SUA (41 de puncte), Australia (23 de puncte), Germania (20 de puncte) şi Canada (18 puncte).

"Inovarea e în creştere şi ar trebui să fie un factor de dezvoltare, dar va fi împiedicată dacă mediul de afaceri nu acordă la fel de multă atenţie acceptării acesteia precum acordă cercetării şi dezvoltării", a declarat Richard Edelman, CEO al Edelman. "Mai mult de două treimi dintre respondenţii care spun că inovarea este gestionată în mod defectuos cred că societatea se schimbă prea repede şi nu în moduri benefice «oamenilor ca mine» (69%). Diferenţele masive dintre clase, dezechilibrul uriaş între încrederea în mediul de afaceri şi încrederea în guvernare, şi infodemia au fost forţele care au stat la baza declinului încrederii şi a polarizării. Teama de inovare a devenit acum a patra forţă hrănitoare a populismului."

Mediul de afaceri are cele mai mari şanse de a întoarce acest trend, deoarece este instituţia în care se are cea mai mare încredere atât în general, cât şi atunci când vine vorba de introducerea de noi inovaţii în societate. Dar trebuie să se concentreze pe explicarea impactului inovării şi a efectelor net pozitive ale acesteia pentru societate, nu doar pentru investitori. Totuşi, acesta nu poate acţiona singur. În ultimul deceniu, Barometrul de Încredere a înregistrat o creştere de 15 puncte (de la 45% la 60%) a numărului de persoane care consideră că un parteneriat între întreprinderi şi guvern în vederea dezvoltării şi implementării de inovaţii bazate pe tehnologie le-ar spori încrederea în întreprinderi. Aproape două treimi dintre angajaţi se aşteaptă ca directorii executivi să gestioneze schimbările care au loc în societate, nu doar pe cele care au loc în afacerea lor (62%), iar aproximativ 8 din 10 angajaţi spun că este important ca directorul lor executiv să vorbească public despre competenţele profesionale ale viitorului (82%), despre utilizarea etică a tehnologiei (79%) şi despre impactul automatizării asupra locurilor de muncă (78%).

Multă lume crede că ştiinţa îşi pierde independenţa: în faţa guvernului, a finanţatorilor şi a procesului politic. În SUA, două treimi dintre respondenţi cred că ştiinţa a devenit politizată (67%), iar în China, trei sferturi dintre respondenţi spun că guvernul şi organizaţiile care finanţează cercetarea au o influenţă prea mare asupra modului în care se face ştiinţă (75%). Atunci când oamenii consideră că inovarea este prost gestionată, sunt mai predispuşi să spună că sistemul este părtinitor în favoarea celor bogaţi decât cei care consideră că inovarea este bine gestionată (82% vs. 53%). Acest lucru a dus la o dispersare a autorităţii, în care oamenii au la fel de multă încredere în "cineva ca mine" (74%) cum au în oamenii de ştiinţă şi experţi (74%) pentru a le spune adevărul despre noile tehnologii şi inovaţii.

"Pe fondul celui mai amplu an electoral din istorie, cu peste 50 de alegeri programate, încrederea este asediată de mai multe forţe", a declarat Kirsty Graham, Global Practices and Sectors President la Edelman. "Îngrijorarea cu privire la impactul inovării şi la cei care o conduc a dus la o mai mare suspiciune faţă de sistemele economice şi politice. Instituţiile trebuie să colaboreze pentru a răspunde acestor îngrijorări, astfel încât inovarea şi progresul să poată continua."

"Barometrul de Încredere Edelman este un instrument unic, folosit la nivel global pentru înţelegerea lumii în care trăim. Ediţia de anul acesta se concentrează pe poziţia inovaţiei în societate; cât de acceptată este şi cum percep oamenii reglementarea şi gestionarea acesteia. Percepţia generală este că ştiinţa a devenit politizată şi oamenii se tem că guvernele au un control prea mare asupra cercetării şi rezultatelor acesteia, astfel că ajung să nu aibă încredere şi să respingă inovaţiile. În contextul acesta şi într-un an electoral istoric, în care în România vom avea patru rânduri de alegeri, parteneriatul public-privat este esenţial pentru creşterea înţelegerii şi acceptării noilor tehnologii şi inovaţii. Punem la dispoziţia publicului acest studiu, cu speranţa că atât mediul de afaceri, cât şi cel politic vor avea o mai clară înţelegere a contextului global în care trăim si operăm, a tendinţelor şi schimbărilor care se prefigurează, multe dintre ele fiind valabile şi în cazul României", a subliniat Corina Vinţan, CEO Links Associates - afiliat Edelman.

Alte concluzii ale Barometrului de Încredere Edelman 2024 includ:

Marea Britanie (39) se numără printre ţările cu cea mai scăzută încredere, conform indicelui de încredere, şi niciuna dintre celelalte ţări din G7 nu are un indice crescut: Canada (53); Italia (50); Franţa (47); SUA (46); Germania (45); Japonia (39).

Teama de un război informaţional (61%) a crescut cu şase puncte faţă de anul trecut, fiind cea mai mare creştere dintre temerile sociale. Raportul indică şi o creştere a convingerii că liderii societăţii, inclusiv jurnaliştii (64%), guvernanţii (63%) şi liderii din mediul de afaceri (61%), încearcă în mod intenţionat să inducă oamenii în eroare spunând lucruri despre care ştiu că sunt false.

Guvernul (51%) nu beneficiază de încredere în 17 din 28 de ţări studiate, inclusiv în SUA (40%), Germania (42%), Marea Britanie (30%, în scădere cu 7 procente). Media (50%) rămâne instituţia cu cea mai scăzută încredere la nivel global, nefiindu-i acordată încredere în 15 din 28 de ţări, inclusiv în SUA (39%), Japonia (33%), Marea Britanie (31%, în scădere cu 6 procente).

Încrederea rămâne la nivel local, "Angajatorul meu" (79% încredere în rândul angajaţilor) fiind din nou cea mai de încredere instituţie în toate ţările analizate, cu excepţia Coreei de Sud (49%). "Directorul meu general" (69% încredere în rândul angajaţilor) este, de asemenea, mai de încredere decât directorii generali (51%).

Guvernanţii (42%) sunt printre cei mai puţin de încredere dintre liderii societăţii, jurnaliştii (49%) şi directorii executivi (51%) fiind doar puţin mai de încredere. În schimb, oamenii de ştiinţă (77%), profesorii (74%), "directorul meu general" (69% în rândul angajaţilor), cetăţenii "ţării mele" (63%) şi "vecinii mei" (62%) beneficiază de încredere.

Raportul indică decalaje uriaşe între încrederea în întreprinderile care alcătuiesc sectoarele industriale şi încrederea în inovaţiile din respectivele industrii, inclusiv un decalaj de 26 de puncte între încrederea în întreprinderile din sectorul tehnologic (76%) şi încrederea în inteligenţa artificială (50%); un decalaj de 23 de puncte între încrederea în întreprinderile din sectorul sănătăţii (73%) şi încrederea în medicina bazată pe gene (50%); şi încrederea în întreprinderile din sectorul alimentar şi al băuturilor (72%) şi încrederea în alimentele modificate genetic (32%).

În ultimii 10 ani, încrederea a scăzut semnificativ în companiile cu sediul în cele mai mari ţări exportatoare, inclusiv China (din 2014 până în 2024, cu 3 puncte, până la 30%), SUA (cu 9 puncte, până la 53%) şi Germania (cu 9 puncte, până la 62%). Chiar şi cu un declin de 9 puncte în ultimul deceniu, Germania (62%) rămâne al doilea cel mai de încredere brand de ţară, după Canada (64%). Iar brandul de ţară al Chinei (30%) rămâne printre cele mai puţin de încredere, alături de cel al Indiei (32%).