Efectele Brexit-ului asupra Uniunii Pieţelor de Capital

Brexit-ul reprezintă un eveniment care poate produce multe modificări profunde în arhitectura instituţională, financiară, socială şi politică europeană dar care nu va conduce la sfârşitul proiectului european. Uniunea Europeană va continua să existe cu sau fără Marea Britanie şi probabil că se va identifica cea mai bună soluţie pentru ambele părţi, o formulă de continuitate sub forma celei experimentate deja cu unele state europene (Norvegia, Islanda etc.). Dar, indiferent de formula la care se va ajunge, Brexit-ul poate reprezenta acel punct de inflexiune care să conducă la schimbări necesare consolidării proiectelor europene. Un astfel de proiect cu impact major în domeniul financiar este Uniunea Pieţelor de Capital care reprezintă o componentă esenţială a Planului de Investiţii anunţat la nivel european, făcând parte din obiectivul de consolidare a economiilor europene prin investiţii. Dar care este stadiul acestui proiect şi ce impact are Brexitul asupra proiectului Uniunii Pieţelor de Capital?

• Stadiul proiectului Uniunea Pieţelor de Capital

Uniunea Pieţelor de Capital a fost anunţată în noiembrie 2014 de către Comisia Europeană şi a demarat în ianuarie 2015, având ca obiective principale creşterea locurilor de muncă şi a economiei, sprijinirea companiilor (inclusiv IMM-uri) pentru obţinerea de finanţări din diferite surse de capital şi de oriunde din UE, reducerea costurilor aferente finanţării şi crearea de noi oportunităţi pentru investitori în vederea diversificării investiţiilor.

Prima etapă a proiectului s-a rezumat la discuţiile avute în cadrul Colegiului privind Uniunea Pieţelor de Capital şi s-a concretizat în documentul intitulat Cartea Verde ce a fost publicat în dată de 18 februarie 2015 şi supus dezbaterii publice în perioada 18 februarie-13 mai 2015 în scopul obţinerii unor puncte de vedere referitoare la provocările existente pe pieţele europene de capital, acţiunile imediate necesare şi măsurile pe termen mediu şi lung de dezvoltare şi integrare a pieţelor de capital. Cartea Verde precizează intenţia de a construi, "de jos în sus", o piaţă unică pentru capitaluri, prin identificarea barierelor şi eliminarea acestora una câte una.

Ulterior încheierii perioadei de consultare publică (în cursul căreia s-au primit 422 de opinii şi răspunsuri) a fost organizată conferinţă "Următorii paşi în crearea unei Uniuni a Pieţelor de Capital" al cărei scop a fost să ajute la constituirea planului de acţiune. Temele principale abordate la conferinţă au fost: creşterea accesului la finanţare, crearea oportunităţilor pentru investitori şi încurajarea investiţiilor în UE.

În data de 30 septembrie 2015 a fost adoptat de Comisia Europeană Planul de acţiuni (însoţit de o analiză economică), ce presupune o serie de acţiuni şi măsuri care vor conduce la o uniune a pieţelor de capital până în anul 2019, respectiv la deblocarea investiţiilor din UE şi din restul lumii (mobilizarea capitalului), la o mai bună conectare între finanţare şi proiectele de investiţii la nivelul UE, la un sistem financiar mai stabil şi la o integrare financiară aprofundată, respectiv o concurenţă mai puternică. Conform acestuia, Comisia va adopta 33 de măsuri structurate în jurul următoarelor obiective: finanţare pentru inovare, societăţi nou-înfiinţate şi societăţi necotate; facilitarea intrării societăţilor pe pieţele publice şi a mobilizării de capital; investiţii pe termen lung, infrastructură şi investiţii sustenabile; promovarea investiţiilor instituţionale şi de retail; stimularea capacităţii băncilor de a sprijini economia în sens larg; facilitarea investiţiilor transfrontaliere.

Primele măsuri au fost adoptate de către Comisie simultan cu Planul de acţiuni şi au constat în propunerile legislative privind securitizarea, îmbunătăţirea regimului Solvabilitate II, consultarea privind capitalul de risc şi fondurile sociale de antreprenoriat (EuVECA şi EuSEF), consultarea privind obligaţiunile garantate în UE, precum şi cadrul UE privind reglementarea serviciilor financiare.

În primul raport privind progresele realizate, care a fost publicat în data de 25 aprilie 2016, la şase luni după adoptarea Planului de acţiuni, pe lângă măsurile precizate anterior, sunt menţionate şi următoarele: iniţierea modificării Directivei privind Prospectul (noiembrie 2015), publicarea documentului Cartea Verde privind serviciile financiare de retail (decembrie 2015), organizarea în cadrul ESMA a unui comitet privind convergenţa în supraveghere precum şi publicarea programului de convergenţă (februarie 2016), iniţierea unei consultări publice privind restructurarea şi insolvenţa afacerilor (martie 2016) şi privind consolidarea comună a bazei de impozitare pentru societăţile comerciale (ianuarie 2016), precum şi o serie de măsuri privind dezvoltarea Angels investments în Europa.

• Efectele BREXIT asupra programului privind Uniunea Pieţelor de Capital

Pe termen scurt, efectele Brexit-ului se manifestă cel mai vizibil pe pieţele financiare şi de capital din cadrul UE şi constau în creşterea volatilităţilor şi scăderea încrederii investitorilor. Astfel, în contextul actual al Brexit-ului, proiectul Uniunii Pieţelor de Capital capătă o importantă deosebită, iar implicaţiile asupra proiectului sunt multiple.

Un prim efect se poate manifesta din punct de vedere organizatoric şi administrativ. Marea Britanie este un contributor important la toate proiectele legislative la nivel european. Foarte multe iniţiative de cercetare şi de construcţie de noi reglementări prudenţiale privind pieţele financiare sunt susţinute cu resurse (sau chiar asumate ca leadership) de Marea Britanie. Chiar dacă proiectele pan-europene nu sunt apanajul sau meritul unei singure ţări şi nici al unui grup restrâns de persoane, totuşi schimbările radicale în leadership (mai ales fără o tranziţie bine pregătită) pot întârzia sau afecta rezultatele, inclusiv ca urmare a modificării resurselor umane şi financiare alocate acestor proiecte. Dar, ţinând cont de faptul că ieşirea Marii Britanii se va face în cel puţin doi ani, pe termen scurt, un posibil impact negativ asupra programului privind Uniunea Pieţelor de Capital este redus, deoarece în acest an se urmăreşte finalizarea măsurilor deja discutate, urmând ca abia anul următor să se reevalueze progresul făcut şi să se decidă noile acţiuni şi propuneri care mai sunt necesare. Pe termen lung, un posibil impact negativ ar putea apărea din cauza implicării mai reduse a celorlalte state membre (comparativ cu Marea Britanie). De exemplu, în cadrul dezbaterii privind Cartea Verde, majoritatea opiniilor şi răspunsurilor au provenit din Marea Britanie (22,51%).

Înaintea rezultatelor privind Brexit-ul, comisarul Jonathan Hill afirma că o eventuală ieşire a Marii Britanii din UE va genera efecte negative atât pentru Marea Britanie cât şi pentru UE, din perspectiva Uniunii Pieţelor de Capital, a stabilităţii financiare şi a creşterii economice, fiind de părere că "implementarea unei Uniuni a Pieţelor de Capital fără cel mai mare jucător din piaţa de capital, în mod sigur va schimbă dinamica" (http://www.politico.eu/article/london-and-europe-both-lose-if-brexit-wins-jonathan-hill-brexit-europe-single-market/) . Această situaţie este probabilă deoarece unul dintre pilonii principali ai programului constă în diversificarea riscurilor şi dispersarea şocurilor, astfel încât situaţia existenţa în timpul crizei economice să nu mai aibă loc, iar fără piaţa de capital din Marea Britanie este mai dificil de susţinut acest aspect. Dar impactul ieşirii Marii Britanii asupra Uniunii Pieţelor de Capital poate fi diminuat în condiţiile în care se negociază o variantă favorabilă circulaţiei libere a capitalurilor şi fără existenţa multor bariere tarifare, financiare sau economice.

De asemenea, un obiectiv important al proiectului Uniunii Pieţelor de Capital îl reprezintă creşterea locurilor de muncă şi a economiei, creştere care, până în anul 2015 a fost susţinută în mare parte de Marea Britanie (17,60% ponderea PIB-ului Marii Britanii în PIB-ul UE). Ţinând cont de posibilitatea ieşirii Marii Britanii din UE, şi de faptul că aceasta susţine o parte semnificativă din economia UE, este cu atât mai important de urgentat implementarea programului, astfel încât impactul ieşirii Marii Britanii din UE să fie diminuat cu ajutorul unei pieţe unice de capital, lucru care este susţinut şi de comisarul Vladis Dombrovskis. De altfel, Vladis Dombrovskis a afirmat că "posibilitatea că cel mai mare centru financiar din Europa să iasă din UE determină, în mod urgent, necesitatea unor pieţe de capital mai dezvoltate în UE" (http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-16-2428_fr.htm). Aceasta denotă o importanţă ridicată pentru accelerarea acţiunilor în cadrul proiectului. Mai mult, piaţa de capital a Marii Britanii, mai dezvoltată şi mai complexă comparativ cu celelalte pieţe din UE (are o capitalizare bursieră de peste 120% din PIB, plasându-se pe locul 2 în UE) trebuie să se afle în interiorul Uniunii Pieţelor de Capital ceea ce ar da o mult mai mare consistenţă şi ar consolida piaţa de capital europeană în concurenţă cu marile pieţe de capital din lume. Singure, piaţa londoneză şi Uniunea Pieţelor de Capital au o forţă concurenţială mai redusă în atragerea investitorilor şi capitalurilor. Astfel, atât pentru piaţă europeana, pentru proiectul Uniunii Pieţelor de Capital cât şi pentru cea londoneză primordială este fuziunea dintre Deutsche Boerse şi London Stock Exchange. Proiectul se poate realiza ţinând cont că ambele părţi şi-au manifestat intenţia, iar Marea Britanie va mai rămâne doi ani în UE, termen suficient pentru realizarea fuziunii, dar şi pentru ca Uniunea Pieţelor de Capital să devină funcţională. Fuziunea dintre London Stock Exchange şi Deutsche Boerse va fi pilonul principal în jurul căruia se va constitui Uniunea Pieţelor de Capital. De asemenea, fuziunea şi Uniunea Pieţelor de Capital vor genera direcţiile principale în vederea negocierii ieşirii Marii Britanii din UE în ceea ce priveşte legăturile financiare dintre cele două entităţi.

Din perspectiva impactului asupra celorlalte state membre, Brexit-ul ar putea avea implicaţii negative pentru ţările cu pieţe de capital dezvoltate din cauza intensităţii şi complexităţii interconexiunilor dintre infrastructurile, fluxurile şi operaţiunile financiare dintre acestea şi piaţa de capital din Marea Britanie, care ar putea fi afectate de pierderea statului de membru UE al acesteia din urmă. În schimb, ţările cu pieţe de capital în curs de dezvoltare (ex. România, Bulgaria, Letonia) ar putea să sufere mai puţin în această privinţa şi chiar să fie potenţiale beneficiare ale reorientării investitorilor şi fluxurilor de capital. Aceste beneficii depind însă foarte mult de gradul de pregătire al acestor pieţe, de compatibilitatea infrastructurilor lor financiare cu cele existe în celelalte pieţe europene, precum şi de contextul economic local şi internaţional. În urma crizei economice, investitorii şi-au schimbat comportamentul, nu mai au neapărat o abordare globală ci mai mult una locală sau punctuală. În acest context, ţările care au o stabilitate financiară mai bună au şanse mai mari să atragă investiţii. Capitalurile şi investitorii care ar putea părăsi Marea Britanie se vor orienta probabil către alte pieţe dezvoltate din UE, dar ar putea avea în vedere şi pieţele în curs de dezvoltare sau pieţele emergente, iar impactul lor pozitiv asupra acestor economii mai puţin dezvoltate va fi mai vizibil decât cel asupra economiilor dezvoltate, că urmare a efectului de scala.

În concluzie, este puţin probabil ca Brexit-ul să cauzeze efecte negative pe termen scurt asupra programului Uniunii Pieţelor de Capital, deoarece în acest an nu se vor iniţia noi măsuri ci se vor finaliza cele existente. În schimb, în viitor pot apărea efecte negative, pentru că programul nu va mai genera beneficii maxime din diversificare, iar lipsa din cadrul programului a experienţei Marii Britanii pe piaţa de capital şi a influenţei acesteia, inclusiv datorită dreptului comun, va încetini ritmul de elaborare şi adoptare a unor reglementări flexibile, favorabile dezvoltării economice. Dar impactul ieşirii Marii Britanii poate fi diminuat asupra Uniunii Pieţelor de Capital atât printr-o negociere favorabilă circulaţiei libere a capitalurilor cât mai ales prin fuziunea dintre London Stock Exchange şi Deutsche Boerse şi integrarea noului colos financiar în Uniunea Pieţelor de Capital. Este foarte important însă ca programul să continue şi să-şi atingă obiectivele de stimulare a creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă.