Moneda Turciei s-a depreciat în ultimele două zile, cu aproximativ 2% în raport cu dolarul american, la un nou minim istoric, de 9,18 lire/dolar, după ce preşedintele turc Tayyip Erdogan a dat afară trei membri ai Consiliului de politică monetară al băncii centrale din Turcia, ca urmare a unei întâlniri cu guvernatorul băncii Sahap Kavcioglu, care a avut loc miercuri seară. Guvernatorul Băncii Turciei a fost numit de Erdogan în luna martie, după ce tot preşedintele turc l-a demis în mod neaşteptat pe fostul guvernator Naci Agbal. În martie, lira a pierdut şi 16% în faţa dolarului american. Kavcioclu este fost bancher şi parlamentar al partidului de guvernământ al lui Erdogan.
Tayyip Erdogan i-a dat afară pe viceguvernatorii Semih Tumen şi Ugur Namik Kucuk şi pe Abdullah Yavas, membru simplu al consiliului de politică monetară potrivit decretului prezidenţial. El i-a numit pe Taha Cakmak ca viceguvernator şi pe Yusuf Tuna în consiliul de administraţie al băncii. Potrivit Bloomberg, decretul de demitere a venit în condiţiile în care viceguvernatorul Kucuk a fost singurul membru al conducerii băncii care a votat împotriva deciziei de luna trecută a instituţiei de a reduce dobânda-cheie a Turciei cu 100 de puncte de bază (1%) la 18%. Tot potrivit sursei citate, Yavas nici nu a votat pentru că s-a infectat cu Covid în SUA, unde domiciliază, dar aparent asta a fost deajuns ca să-şi atragă demisia. De notat că lira turcească s-a depreciate cu circa 5% în raport cu dolarul după decizia băncii centrale din 23 septembrie de reducere a dobânzii-cheie.
Demiterea lui Naci Agbal din martie a venit după ce banca centrală a operat o majorare a dobânzii-cheie de 2%, care a dus-o la 19% de unde abia acum a fost redusă. Agbal mai crescuse dobânzile înainte, chiar cu 4,75% la o dobândă de 15%, majorările fiind impuse de inflaţia anuală care în Turcia a ajuns la 16% în februarie. Potrivit surselor Bloomberg, Erdogan ar fi vrut să-l demită de mai multe ori în ultimele luni inclusiv pe guvernatorul Kavcioglu, deoarece acesta nu livrase scăderile de dobândă pe care le voia preşedintele turc. De notat că, în septembrie, inflaţia anuală a fost de 19,6% în Turcia.
Turcia a devenit în ultimii ani o sursă masivă de incertitudine generând cam la fiecare şase luni câte o criză. Fuga capitalurilor din Turcia şi devalorizarea monedei naţionale vor aduce sunt aşteptate să aducă o nouă accelerare a inflaţiei
Preşedinţia turcă a postat pe Twitter o poză cu Erdogan şi Kavcioglu după întâlnirea de miercuri seară, iar biroul de presă al preşedintelui turc a descris conversaţia ca fiind "constructivă".
Preşedintele turc s-a plâns de mai multe ori în public de dobânzile ridicate din Turcia, chiar intitulând dobânzile drept "părinţii a tot ce este rău". Erdogan este adeptul unei teorii neconvenţionale conform căreia dobânzile ridicate nu controlează inflaţia ci mai degrabă o cauzează. Din păcate pentru preşedintele turc şi pentru populaţia Turciei regulile economice nu funcţionează chiar aşa în lumea reală, iar concedierea lui Agbal şi a bancherilor centrali nu a făcut decât să distrugă fărâma de credibilitate de care se mai bucura banca centrală a Turciei ca urmare a eforturilor de combatere a inflaţiei din finalul lui 2020 şi de pe parcursul lui 2021.
Aceasta este a patra oară în ultimii doi ani şi jumătate când Erdogan intervine să schimbe conducerea entităţii bancare centrale. Kavcioglu este de altfel al patrulea guvernator din 2019 încoace. Potrivit presei turceşti, guvernatorul Kavcioglu este şi el adeptul teoriei neortodoxe în care crede preşedintele Tayyip Erdogan - în luna februarie acesta a scris în publicaţia Yeni Safak că dobânzile ridicate duc "indirect" la o inflaţie mai mare.