Erste: "Nu credem că economiile ţărilor din Europa Centrală şi de Est se vor confrunta cu riscul crizei creditelor"

Dată fiind agitaţia de pe pieţele financiare care, pornind din Statele Unite a cuprins şi Europa, mulţi dintre jucătorii de pe piaţă se aşteaptă la ce este mai rău pe termen scurt, potrivit unei analize a Erste Bank. "Piaţa pare să ia în considerare caracteristicile fundamentale macroeconomice", spun analiştii Erste, adău-gând: "Nu credem că riscul limitării creditelor, scăderea nivelului de investiţii sau surplusul de cerere de valută vor duce la epuizarea rezervelor valutare".

Având în vedere că majoritatea economiilor din ţările Europei Centrale şi de Est continuă să înregistreze costuri ridicate cu forţa de muncă (şi deci accesul lor la capital este esenţial pentru viitoarele inves-tiţii), rezultatul a fost că ratele de dobândă pe termen scurt au crescut, spread-ul de credit s-a extins şi a apărut o preferinţă clară pentru lichiditate. Toţi aceşti factori riscă să îngreuneze procesul de finanţare externă a ţărilor din Europa Centrală şi de Est faţă de anii precedenţi. Astfel, principalul motiv de îngrijorare pe piaţă este faptul că orice fel de limitare a creditelor cauzată de deficitul de lichiditate ar putea să devieze economiile ţărilor din Europa Centrală şi de Est de la puternicul lor trend ascendent.

Analiştii Erste văd lucrurile diferit. "Deşi economia câtorva ţări din Europa Centrală şi de Est este foarte deschisă (luân-du-se în calcul valoarea comerţului raportat la PIB), producţia lor competitivă le aduce o oarecare imunitate (costul forţei de muncă pe unitate variază de la 20% la 40% raportat la media EU 15). În vremuri dificile, companiile care activează pe pieţele mature sunt de obicei obligate să-şi optimizeze activitatea şi să transfere o parte cât mai mare din producţie în regiuni cu mână de lucru mai ieftină, cum ar fi ţările din Europa Centrală şi de Est", a declarat Juraj Kotian, co-manager al Diviziei de Cercetare Macroeconomică ECE în cadrul Grupului Erste. Juraj Kotian a ţinut să adauge faptul că cererea locală se află pe un trend ascendent în economia ţărilor din Europa Centrală şi de Est (cu excepţia Ungariei care se confruntă cu măsuri de austeritate), ceea ce oferă o soluţie temporară împotriva cererii externe în declin.

Potrivit analiştilor Erste, în cazul în care s-ar identifica un pericol major pentru economia ţărilor din Europa Centrală şi de Est, acesta ar fi un efect secundar al crizei: o piaţă îngus-tă a creditelor, având în vedere că emiterea de noi credite sau refinanţarea creditelor denominate în valută ar putea fi un proces mai dificil. Însă, aceiaşi analişti subliniază că profiturile nu ar trebui să scadă semnificativ din cauza spread-urilor de credit mai mari, având în vedere că în Europa Centrală şi de Est nivelul rentabilităţii capitalului este mare, iar gradul de îndatorare este relativ scăzut. "Ne concentrăm mai degrabă asupra lichidităţii şi asupra structurii datoriei externe din ţările Europei Centrale şi de Est pentru a afla dacă riscurile sunt mari", a declarat Juraj Kotian.

Cu privire la acest aspect, Kotian a identificat câteva dintre cauzele care au dus la creşterea actuală a împrumuturilor externe. Astfel, companiile orientate spre exporturi au început să folosească împrumuturile în valută ca măsură de protecţie împotriva actualei aprecieri monetare. De asemenea, diferenţialul negativ de dobândă (cu excepţia Cehiei) a acţionat în favoarea împrumuturilor în valută şi a strategiilor "carry trade" pe pieţele financiare.

Multe proiecte noi de tip greenfield au fost parţial finanţate din capitalul propriu al companiilor; o mare parte din finanţări a provenit din împrumuturi de la bănci străine sau din credite externalizate (credite acordate de compania mamă) şi reprezintă finanţări pe termen lung.

Analiştii Erste continuă să fie optimişti: calitatea activelor în Europa Centrală şi de Est se situează la un nivel confortabil, aşadar criza creditelor poa-te fi rezultatul unui deficit de lichiditate pe pieţele locale sau a unui nivel foarte ridicat al ratelor de dobândă. Cu toate acestea, în ultimii ani am asis-tat la un surplus de lichiditate care a determinat băncile centrale să retragă excesul de pe piaţă. Chiar dacă adăugăm deficitul comercial la datoria externă pe termen scurt şi nu luăm în calcul afluxul de inves-tiţii străine directe din timpul anului, rezervele valutare ar trebuie să fie suficiente pentru a acoperi cererea de va-lută.