Cotaţia futures a petrolului brut a urcat ieri, pentru a doua zi consecutiv, pe pieţele externe, după ce Teheranul şi şase puteri mondiale nu au reuşit să se pună de acord cu privire la programul nuclear iranian. În condiţiile date, investitorii nu mai sunt atât de siguri că se va încheia disputa cu Occidentul, care a dus la scăderea exporturilor de petrol din Iran.
La New York, cotaţia petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare luna viitoare a urcat cu 0,6% la ora 10.15, ajungând la 95,12 dolari barilul. La ICE Futures Europe din Londra, preţul petrolului Brent cu livrare în decembrie a crescut cu 1,1%, ajungând la 106,25 dolari/baril.
Reuniunea de la Geneva - dintre Iran şi membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate din cadrul ONU şi Germania - a căutat, timp de trei zile, un acord privind programul nuclear al Iranului. Discuţiile au eşuat însă duminică, fiind programată o nouă întâlnire în data de 20 noiembrie. Eşecul a urmat unor disensiuni între SUA şi Franţa cu privire la neutralizarea ameninţării unei bombe nucleare iraniene.
Analiştii subliniază că nu am asistat la niciun progres în negocierile nucleare dintre Iran şi cele şase puteri mondiale, ceea ce a susţinut preţul petrolului.
Amintim că, la data de 8 noiembrie, preţul petrolului de tip Brent a câştigat 1,6%, avansul fiind cel mai mare consemnat după 28 octombrie.
Creşterea a urmat afirmaţiei făcute de secretarul de stat american John Kerry, care a minimalizat şansele unui acord privind programul nuclear iranian.
Ministrul irakian al Petrolului, Abdul Kareem Al-Luaibi, declara recent că preţul ţiţeiului va scădea, probabil, dacă va fi realizat un acord cu Iranul. În opinia specialiştilor, cotaţia futures a petrolului Brent va scădea sub 100 de dolari barilul dacă restricţiile impuse exporturilor de profil din Iran vor fi mai întâi relaxate, iar apoi eliminate.
Producţia de petrol a Iranului a scăzut cu 16% după ce SUA şi Uniunea Europeană au înăsprit sancţiunile impuse Teheranului, în iulie 2012 (embargou petrolier), în vederea reducerii programului său nuclear.
Iranul susţine că programul său de dezvoltare atomică priveşte energia destinată sectorului civil şi utilizarea medicală, astfel că are dreptul să îmbogăţească uraniu în scopuri paşnice. În schimb, Statele Unite şi aliaţii acestora consideră că Iranul dezvoltă arme nucleare.
Negocierile pe marginea programului nuclear s-au derulat între Iran, SUA, Rusia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania.
•
Potrivit unui raport realizat de Carnegie Endowment for International Peace în luna aprilie, embargoul petrolier a costat Iranul circa 100 de miliarde de dolari în investiţii străine şi venituri din livrările de ţiţei. Conform estimărilor FMI, economia Iranului va scădea cu 1,5% anul acesta, după un declin de 1,9% înregistrat în 2012.