ESTIMĂRI JLL ROMANIA PENTRU ANUL ÎN CURS:  "Piaţa industrială şi logistică ar urma să depăşească 4 milioane mp"

Piaţa industrială şi logistică din ţara noastră a cunoscut o bună dezvoltare în ultimii ani, estimările JLL România pentru anul curent indicând o depăşire a pragului de 4 milioane de metri pătraţi.

Costin Bănică, Head of Industrial Agency, JLL Romania a declarat, ieri, în cadrul unei întâlniri cu presa: "În ceea ce priveşte stocul de spaţii industriale din România, noi am traversat o perioadă foarte bună. În ultimii trei ani, acesta aproape că s-a dublat, ajungând de la circa 2 milioane de metri pătraţi la 3,75 milioane de metri pătraţi la sfârşitul lui 2018, ceea ce este important. Astfel, noi estimăm că anul acesta, în perioada martie-mai, vom depăşi pragul de 4 milioane de metri pătraţi, la nivelul stocului. Este o cifră importantă, care ne plasează pe o poziţie mai bună, devenind mai interesanţi, ca ţară, pentru investitori".

Totodată, Viorel Opaiţ, Business Development Director, JLL Romania, a subliniat faptul că, în ultima vreme, mulţi investitori analizează ţara noastră prin comparaţie cu Bulgaria.

Domnia sa a afirmat: "Mulţi inves­titori analizează România versus ceva, care în ultima vreme, este Bulgaria, de multe ori, dar, bineîneţeles, competiţia cu Europa Centrală (Polonia, Cehia, Slovenia, Serbia) rămâne".

Conform reprezentantului companiei, mulţi dintre investitorii străini care vin în România se arată plăcut surprinşi de nivelul de calitate al clădirilor de la noi, comparabil cu cel din Vest.

Potrivit domnului Bănică, un aspect important, care se constituie într-un avantaj pe care România îl are în raport cu Bulgaria, vizează profilul inves­titorilor interesaţi de piaţa de la noi.

În acest sens, specialistul din cadrul companiei de consultanţă a explicat: "În cazul ţării noastre, vorbim de investitori instituţionali, care fac investiţii pe termen lung şi văd România ca o piaţă pentru următorii 10-20-30 de ani".

Costin Bănică a amintit şi de aspectul privitor la modul în care este distribuit stocul de spaţii industriale şi logis­tice pe teritoriul ţării, menţionând că aproximativ jumătate din stocul total este concentrat în Bucureşti, urmat de Timişoara şi Cluj, proiecte punctuale, de dimensiuni mult mai mici, fiind dezvoltate în oraşe precum Iaşi, Constanţa, Braşov, Sibiu, Oradea sau Bacău.

Potrivit JLL Romania, peste 1,9 milioane de metri pătraţi de spaţii indus­triale şi logistice sunt construiţi în jurul Capitalei, iar zona de Vest a oraşului, de-a lungul autostrăzii spre Piteşti, continuă să fie principalul hub logistic din ţară, aici fiind amplasat 70% din stocul din Bucureşti.

Anul trecut au fost finalizate proiecte totalizând peste 400.000 de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice, iar pentru anul în curs dezvoltatorii au anunţat construcţia a altor 500.000 de metri pătraţi, au mai precizat reprezentanţii companiei.

Referitor la evoluţia stocului de spaţii, domnia sa consideră creşterea (de circa 400.000-500.000 de metri pătraţi, în acelaşi ritm cu cererea exis­tentă în piaţă) una sănătoasă, 80% din livrări bazându-se pe pre-închirieri, şi nu pe dezvoltări speculative.

La rândul său, Viorel Opaiţ a spus că, în ceea ce priveşte cererea (cererea totală s-a situat pentru al treilea an consecutiv în jurul a 500.000 de metri pătraţi) 2018 a fost un an "extrem de bun, interesant, dar puţin atipic", pentru că în ultimul trimestru au fost semnate contracte pentru 324.000 de metri pătraţi de spaţii industriale şi logistice, adică 60% din cererea totală.

Domnia sa a declarat: "Ne întrebăm ce va fi anul acesta. Am vrea să avem un volum similar, dar depinde de foarte multe lucruri. Logistica depinde foarte mult de consum, care poate fi afectat de foarte mulţi factori. Eu spun că este bine să rămânem optimişti pentru că mai sunt retaileri care vor face mişcări şi vedem un interes pe zona de producţie, însă trebuie să vedem în ce fel producţia compensează zona de logistică. Sperăm ca 2019 să fie similar cu 2018, dar este greu de estimat acum. Rămânem optimişti, dar 500.000 de metri pătraţi este un record în piaţă şi ar fi minunat să atingem această cifră şi anul acesta, numai că nu va veni numai din logistică. Producţia depinde, însă, de infrastructură şi tocmai din aceste considerente credem că va continua să se dezvolte tot în Vestul ţării, mai apropiat, din punct de vedere geografic de Vestul Europei şi cu o infrastructură mai dezvoltată".

Specialistul JLL Romania vede, la nivelul ţării noastre, o disproporţie între Vest şi Est, piaţa din Capitală fiind şi ea debalansată, mai ales pe segmentul de birouri, între Nordul Bucureştiului şi restul oraşului, iar aceas­tă polarizare nu este sănătoasă pentru evoluţia viitoare a pieţei.

Chiriile pentru spaţii industriale se învârt în jurul a 3,5-4,1 euro/mp/lună, iar la finalul anului trecut, rata de neocupare s-a menţinut la un nivel redus, de sub 5%, având în vedere numărul redus de proiecte speculative, au mai precizat specialiştii.

În privinţa zonelor din Bucureşti unde ar putea fi dezvoltate noi proiecte, domnul Opaiţ susţine că Unirii şi Tineretului au potenţial în acest sens, menţionând că zonele unde liniile de metrou se află în construcţie sunt, de asemenea, potrivite pentru viitoare dezvoltări.

Domnia sa a explicat: "Răzoare, spre exemplu, este o zonă la care ar trebui să ne uităm. Este adevărat, metroul de acolo încă nu este finalizat, dar orizontul de timp pentru finalizarea unui proiect s-ar suprapune, cumva, cu cel de finalizare a liniei de metrou. Mă uit şi la Piaţa Presei, unde este o poveste frumoasă, dar măcar în Drumul Taberei au început lucrările la metrou, tunelul este acolo şi avem un orizont de timp de un an sau doi sau trei, în care respectivele staţii vor fi funcţionale, dar la Piaţa Presei nu avem, încă, nimic. De aceea, cred că există un risc pentru cei care încep acum să construias­că un proiect acolo, pentru că apoi preţul ar putea suferi modificări".

Nu în ultimul rând, riscurile şi provocările pe care le întâmpină piaţa de real estate de la noi din ţară vizează, potrivit companiei, evoluţia indicatorilor macroeconomici şi modificările fiscale; raportul dintre logistică şi producţie; presiunea pe chirii şi pe rata de neocupare; atragerea de noi investitori pe piaţă; disponibilitatea terenurilor; majorarea costurilor de construcţie şi a preţurilor terenurilor, precum şi dezechilibrul dintre est şi vest.