EUGEN RĂDULESCU, ŞEFUL DIRECŢIEI STABILITATE FINANCIARĂ A BNR:  "Firmele cu capital negativ ar trebui închise"

Societăţile comerciale şi companiile care au capital negativ ar trebui închise, conform dispoziţiilor legii 31/1991, deoarece, din cauza datoriilor, blochează întreaga economie, a declarat Eugen Rădules-cu, şeful Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României, în cadrul seminarului EU-COFILE 2019, care a avut loc la finalul săptămânii trecute la Sinaia.

Domnia sa a spus că, în ţara noastră, 295.000 firme(38% din totalul companiilor din ţară) au un nivel de capital sub limita reglată prin legea societăţilor comerciale.

Din acestea, 252.000 au capitaluri negative, adică datoriile sunt mai mari decât creanţele. Conform lui Rădulescu, ele deţin peste jumătate din împrumuturile cu întârziere la plată mai mare de 90 de zile aflate în portofoliile băncilor şi sunt res-ponsabile de 56% din restanţele faţă ðe furnizori, 79% din debitele restante către de bugetul consolidat al statului şi 84% din datoriile faţă de alţi creditori.

Şeful Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul BNR susţine că închiderea firmelor respective ar trebui să se facă treptat, pe o perioadă bine determinată de timp.

Eugen Rădulescu a precizat: "Nu putem să ştim câte companii ar trebui închise, în următorii cinci ani, din cele 252.000 de firme cu capital negativ, dar acest lucru a fost discutat de instituţiile cu atribuţii în domeniu. Ştiu că există o ordonanţă de urgenţă prin care s-a stabilit eşalonarea datoriilor către bugetul de stat ale firmelor respective şi un proiect de act normativ privind capitalizarea multor companii. Dar vorbim despre un necesar de capitalizare de 35 miliarde euro. Problema este de ordin economic, însă trebuie rezolvată de factorul politic".

Domnia sa este nemuţumit şi de faptul că mulţi dintre patronii sau asociaţii unor firme îşi împrumută propriile companii aflate în dificultate financiară. Eugen Rădulescu a menţionat: "Dacă ai capital negativ, băncile nu îţi dau credit. Asociaţii respectivi, dacă vor să îşi ajute compania, atunci trebuie să o capitalizeze. Asta înseamnă că tu crezi în întreprinderea, în business-ul pe care îl faci. Dacă nu crezi, împrumuţi compania şi, dacă nu merge afacerea, eşti sigur că îţi scoţi suma împrumutată. Nu aceasta este soluţia. Dezvoltarea susţinută şi sustenabilă a afacerilor nu se face cu împrumuturi de la acţionari sau de la compania-mamă, ci cu aport de capital de la acţionari, credite bancare sau plasamente pe piaţa de capital".

Cu toate acestea, deşi legea societăţilor comerciale instituie obligativitatea solvabilităţii firmelor din punct de vedere al bilanţului, nu avem un mecanism real prin care companiilor respective să le fie impusă majorarea de capital. În urma modificărilor legislative, multe dintre companiile respective vor fi nevoite să iasă din piaţă, dacă ANAF va respecta strict ordonanţa privind eşalonarea plăţii datoriilor către bugetul de stat. Există, însă, riscul ca unii acţionari să închidă preventiv firmele, după ce îşi vor recupera împrumuturile acordate acestora.

Rădulescu a mai precizat că, în acest moment, structura pasivului companiilor româneşti rămâne dominată de datorii şi că principalii creditori ai firmelor sunt partenerii comerciali, acţionarii şi entităţile afiliate. Potrivit studiului prezentat de Eugen Rădulescu în cadrul seminarului EU-COFILE 2019, pasivul firmelor este acoperit în proporţie de 32% de capital propriu şi de 12% de datorii către acţionari şi entităţi afiliate (196 de miliarde de lei), în timp ce creditele către bănci şi instituţiile financiare nebancare reprezintă doar 7% (127 de miliarde de lei), acesta fiind şi unul dintre motivele intermedierii financiare scăzute. Creditul furnizor, adică finanţarea prin datorie către partenerii comerciali, reprezintă 18% (292 de miliarde de lei) din pasiv.

Totodată, circa 42% dintre companiile din România au datorii de peste zece ori mai mari decât capitalurile. Ponderea acestora a scăzut comparativ cu vârful de 58% atins în criza economică, dar rămâne ridicat.

Amintim că, potrivit unui proiect de lege iniţiat de ministrul demis al finanţelor publice, Eugen Teodorovici şi adoptat de Senat, firmele cu capital negativ ar putea fi obligate să convertească creditul primit de la acţionari în capital social până la limita minimă legală şi nu vor mai avea voie să dea dividende până nu reîntregesc capitalul. Societăţile care nu îndeplinesc condiţiile de capitalizare ar putea fi dizolvate la cererea Fiscului.

În proiectul de lege se regăsesc mai multe măsuri menite să crească disciplina financiară şi să facă mai multe firme eligibile pentru credite bancare, în condiţiile în care societăţile comerciale se finanţează cu credit de la acţionari sau cu credite comerciale (datoriile către furnizori). Printre firmele cu probleme în acest sens se numără şi companii de stat, dintre care amintim CFR Marfă, ELCEN, RADET, Combinatul Energetic Hunedoara, etc..