Euronext, interesată de dezvoltarea pieţei noastre bursiere de mărfuri

Bursa Română de Mărfuri (BRM) a ajuns într-un moment de răscruce, în care fie începe să se dezvolte ca adevărată piaţă de mărfuri, fie se desfiinţează. Şansa îi surâde, însă, în contextul economic global în care a crescut importanţa tranzacţionării şi asigurării mărfurilor vitale vieţii şi în care ţările mari consumatoare caută surse noi de aprovizionare.

Euronext este interesată de evoluţia BRM şi de capacităţile de producţie ale ţării noastre. România este unul dintre cei mai mari producători ai Europei, dar tranzacţiile cu mărfuri sunt haotice. De unde şi interesul sporit al Euronext pentru potenţialul de dezvoltare al pieţei noastre bursiere de mărfuri. Astfel, oficialii BRM pregătesc o deplasare în SUA, pe 16 septembrie, unde va avea loc o întâlnire cu Stefan Jekel, managing director pentru Europa şi Africa a Euronext, ne-a declarat Virgil Anastasiu, consilier al preşedintelui BRM.

Domnia sa ne-a precizat: "Vom vizita şi NYSE şi NYMEX şi vom petrece o zi întreagă împreună cu domnul Stefan Jekel. Am programat întâlnirea, împreună cu fostul preşedinte al BRM, Radu Popa, încă de la începutul verii, la New York şi nu la noi pentru că aşa a fost domnul Jekel disponibil. Este o ocazie extraordinară pentru BRM, pe care sper ca noua conducere să o valorifice, pentru că avem şansa să punem bazele unui parteneriat cu Euronext şi să aducem acel know-how necesar dezvoltării unei adevărate burse de mărfuri. BRM nu are în totalitate capacitatea umană şi materială să dezvolte pieţe adevărate de mărfuri. Un parteneriat ne-ar putea ajuta enorm în acest sens. În plus, putem transfera în BRM regulamente, proceduri, metodologii şi practici bursiere pentru ca planul nostru de repoziţionare ca adevărată bursă de mărfuri să se concretizeze. Noii şefi ai BRM şi-au exprimat clar opţiunea de a continua planul de dezvoltare a bursei ca adevărată piaţă de mărfuri. Din nefericire, însă, orice schimbare în management generează şi întârzieri. Sper ca întâlnirea să aibă loc şi să fie fructuoasă pentru BRM".

Reprezentantul BRM susţine că România este singura ţară din regiune unde se poate dezvolta o bursă de mărfuri capabilă să furnizeze cotaţii regionale. În contextul globalizării, resursele devin cele mai importante ingrediente în prepararea "supei" geopolitice mondiale.

Astfel, resursele agro-alimentare şi energetice precum cerealele destinate hranei umane şi animale, cerealele energetice, apa plată, carnea, strugurii şi vinul, cheresteaua, dar şi produsele energetice de care România dispune din plin trebuie comercializate într-un mod transparent şi echidistant. Numai în acest fel preţurile vor reflecta cât mai corect valoarea produselor. Numai că, pentru valorificarea lor corespunzătoare, este nevoie de o piaţă adevărată de mărfuri. BRM poate face acest lucru dacă îşi joacă bine cartea cu Euronext.

Virgil Anastasiu, apreciază: "De 15 ani, BRM este, de fapt, o casă de licitaţii, unde foarte multe din companiile statului au făcut diverse achiziţii. Cred că ne-am complăcut prea mult în această poziţie comodă, dar nici economia noastră nu a fost, până acum, suficient de dezvoltată ca să permită un volum mare de tranzacţionare a mărfurilor fungibile, care să asigure tranzacţionarea şi generarea continuă de cotaţii. În prezent, situaţia s-a schimbat. De exemplu, Guvernul îşi doreşte un mediu transparent pentru piaţa cerealelor, care este o gaură neagră a economiei noastre. Disciplina fiscală după integrarea României în Uniunea Europeană impune transparentizarea pieţei cererealelor, iar Executivul se grăbeşte să elaboreze o legislaţie în acest sens. BRM are, iar, şansa extraordinară de a pune pe tavă autorităţilor un proiect mai vechi, de piaţă a cerealelor, implicându-se inclusiv în elaborarea sistemului de certificare a depozitării, care trebuie modificat".

Proiectul BRM presupune modificarea legislaţiei pentru înfiinţarea unui sistem stimulativ şi coercitiv astfel ca depozitele de cereale să se certifice şi să pună la dispoziţia fermierilor spaţii adecvate pentru stocarea cerealelor. Sectorul agricol ar deveni, astfel bancabil, prin dezvoltarea pieţei bursiere de cereale, iar statul nu ar mai fi singurul finanţator al ciclului anual de producţie vegetală. România ar putea deveni, în opinia domnului consilier Anastasiu, o piaţă regională a cerealelor, fiind şi unul dintre cei mai mari producători din zonă.

Acum agricultura nu are altă sursă de finanţare decât subvenţia de la stat. Depozitele cerealiere cumpără produsele la recoltare, la preţuri derizorii, şi valorifică marfa la tarife cu cel puţin 40-50% mai mari, susţine Virgil Anastasiu. Ori statul, ar putea condiţiona acordarea subvenţiilor de stocarea cerealelor în depozite certificate şi tranzacţionarea lor pe pieţe transparente. Astfel, producătorii vor obţine preţuri reale pentru marfa vândută, vor putea avea acces la piaţa regională, iar depozitele vor câştiga din taxe şi din majorarea gradului de stocare din spaţiile certificate.