Europa riscă să rămână în urmă: reforma pieţei de capital blocată de birocraţie

Economia europeană suferă din cauza fragmentării pieţei de capital şi a birocraţiei, ceea ce împiedică finanţarea adecvată a inovaţiilor şi a start-up-urilor, a afirmat, ieri, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, în discursul susţinut la Forumul Economic Mondial, eveniment ce are loc în aceste zile la Davos, Elveţia.

Ursula von der Leyen a spus: "Economiile gospodăriilor europene ating aproape 1,4 trilioane euro, comparativ cu puţin peste 800 miliarde euro în SUA. Dar companiile europene se străduiesc să profite de asta şi să strângă finanţarea de care au nevoie, deoarece piaţa noastră de capital internă este fragmentată. Iar această situaţie duce la un flux de capital spre state terţe: 300 miliarde euro din economiile familiilor europene sunt anual investite în străinătate. Aceasta este o problemă cheie care împiedică creşterea start-up-urilor noastre tehnologice şi împiedică dezvoltarea inovaţiei privind tehnologiile curate. Capitalul nu ne lipseşte. Ne lipseşte o piaţă de capital eficientă, care să transforme economiile în investiţii, în special pentru tehnologiile aflate în stadiu incipient, care au potenţial de schimbare a jocului".

De aceea, şefa Comisiei Europene a propus înfiinţarea unei Uniuni a Economiilor şi Investiţiilor Europene, care va soluţiona deficienţele constatate în ultimii ani. Planul Executivului comunitar include introducerea unor produse financiare comune la nivel european şi eliminarea barierelor naţionale care împiedică fluxul de investiţii în cadrul Uniunii. Pe hârtie, aceasta pare o soluţie logică, dar implementarea ridică semne de întrebare privind voinţa politică a statelor membre şi coerenţa legislativă.

Un obstacol major în calea realizării acestei viziuni ambiţioase este fragmentarea politică şi economică a Uniunii Europene. Fiecare stat membru are reglementări financiare proprii, care reflectă interesele naţionale şi adesea contravin principiului unei pieţe unice. Propunerea celei de-a "28-a reglementări", adică un set unic de reguli aplicabil în întreaga UE, este binevenită, dar ridică întrebări legate de suveranitatea naţională şi de dificultăţile de armonizare.

Spre exemplu, statele cu pieţe financiare bine dezvoltate, precum Germania sau Franţa, ar putea vedea în această iniţiativă o ameninţare la adresa autonomiei lor financiare. Pe de altă parte, ţările mai mici sau cele din estul Europei, care depind de investiţiile externe, ar putea întâmpina dificultăţi în adaptarea infrastructurii lor financiare la noile standarde comune. Deşi iniţiativa este menită să sprijine economia europeană în ansamblu, riscul unei implementări inegale ar putea crea noi discrepanţe între statele membre.

• Reglementările naţionale diferite alungă antreprenorii de top din UE

Ursula von der Leyen a subliniat în discursul citat că o problemă este birocraţia inutilă existentă în statele membre ale UE.

Preşedinta Comisiei Europene a spus: "În al doilea rând, trebuie să facem afacerile mult mai uşoare în toată Europa. Prea mulţi dintre antreprenorii de top părăsesc UE, deoarece este mai uşor să-şi dezvolte companiile în altă parte. Şi prea multe firme reţin investiţiile în Europa din cauza birocraţiei inutile. Trebuie să acţionăm la toate nivelurile - continental, naţional şi local. (...) Vom lansa o simplificare cuprinzătoare a normelor noastre de finanţare durabilă şi de due diligence, şi vom crea astfel un mediu propice pentru ca IMM-urile noastre să îşi extindă capacitatea de a construi, produce şi inova în Europa. În acest moment, companiile au de-a face cu 27 de legislaţii naţionale. În schimb, vom oferi companiilor inovatoare să opereze în întreaga Uniune în conformitate cu un singur set de reguli. Îl numim al 28-lea regim. Dreptul corporativ, insolvenţa, dreptul muncii, fiscalitatea vor avea un cadru unic şi simplu de reglementare în Uniunea Europeană, iar acest lucru va ajuta la eliminarea barierelor în calea extinderii în întreaga Europă. Pentru că scara continentală este cel mai mare atu al nostru într-o lume a giganţilor".

Cu toate acestea, problema este mult mai complexă decât birocraţia invocată de von der Leyen, deoarece, potrivit experţilor economici prezenţi la Forumul Economic de la Davos, în UE ne lovim de lipsa unei culturi antreprenoriale suficient de dinamice şi o reticenţă faţă de asumarea riscurilor financiare. Aceştia au precizat în workshopurile desfăşurate ieri că start-up-urile europene, mai ales cele din domeniul tehnologiei şi al energiei curate, suferă de pe urma unui ecosistem care nu le oferă resurse suficiente pentru a creşte. În timp ce SUA şi China îşi susţin masiv inovatorii prin capital de risc şi investiţii publice, Europa pare prinsă într-o dilemă birocratică, în care teama de eşec paralizează deciziile. Fără schimbări profunde în modul de finanţare şi susţinere a start-up-urilor, talentul european va continua să migreze spre pieţe mai favorabile, cum ar fi Silicon Valley, au spus specialiştii economici prezenţi la Davos.

• UE caută capital privat pentru investiţiile din domeniul energetic

Preşedinta Comisiei UE a vorbit şi despre tranziţia energetică, despre care a spus că este un alt pilon al viitorului economic al Europei şi un factor care generează presiuni uriaşe asupra competitivităţii sale. Preţurile ridicate la energie continuă să afecteze gospodăriile şi întreprinderile europene, chiar dacă dependenţa de Rusia a fost redusă drastic, la numai 3%, potrivit şefei Executivului comunitar.

Von der Leyen a spus: "Dar libertatea a avut un preţ. Gospodăriile şi întreprinderile s-a confruntat cu creşteri vertiginoase ale preţurilor energiei, chiar dacă între timp aceste tarife au început să scadă. Competitivitatea noastră depinde de revenirea la preţuri scăzute şi stabile la energie. Energia curată este răspunsul pe termen mediu, deoarece este ieftină, creează locuri de muncă de calitate şi ne întăreşte independenţa energetică. În acest moment, Europa generează mai multă energie electrică din capacităţile eoliene şi solare, decât din toţi combustibilii fosili combinaţi. Dar mai avem de făcut pentru a furniza aceste beneficii companiilor şi oamenilor. Nu numai că trebuie să continuăm să diversificăm aprovizionarea cu energie şi să extindem sursele curate de generare din domeniul eolian şi fotovoltaic, dar şi din domeniul nuclear în unele state membre. Va trebui să investim în tehnologii de energie curată de ultimă generaţie, (...) şi să mobilizăm mai mult capital privat pentru a ne moderniza reţelele electrice şi infrastructura de stocare. Trebuie să înlăturăm orice bariere rămase în calea uniunii noastre energetice. Şi trebuie să conectăm mai bine sistemele noastre energetice curate şi cu emisii scăzute de carbon. Toate acestea vor face parte dintr-un nou plan pe care îl vom prezenta în februarie. Este timpul să finalizăm Uniunea noastră şi în ceea ce priveşte energia, astfel încât energia curată să poată circula liber pe continentul nostru şi să reducă preţurile pentru toţi europenii".

Planul lui von der Leyen pare că răspunde cerinţelor companiilor din domeniul energetic care au fost penalizateîn ultimii ani de politicile UE de tranziţie energetică, în timp ce competitorii globali, precum companiile din China sau India, au beneficiat de reglementări mai flexibile.