EUROPARLAMENTARUL IULIU WINKLER: "Se simte tot mai acut nevoia reformării proiectului european"

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la viitorul României în urma Declaraţiei de la Roma a liderilor europeni?

Iuliu Winkler: : Sub presiunea Brexit-ului, a valurilor succesive de migranţi, a problemelor de siguranţă create de atacurile teroriste, a celor de securitate provocate de Federaţia Rusă, dar şi a atitudinii noii administraţii de la Washington cu privire la UE, se simte tot mai acut nevoia reformării proiectului european. În acest context plin de turbulenţe, adoptarea Declaraţiei de la Roma, document care a marcat împlinirea a 60 de ani de la parafarea actului fondator al Comunităţii Economice Europene, reprezintă, de fapt, debutul dezbaterii cu privire la viitorul UE. Cu certitudine, această dezbatere se va întinde pe parcursul următorilor doi ani şi va culmina în campania electorală aferentă alegerilor pentru Parlamentul European care vor avea loc în prima parte a anului 2019. Cred că este esenţial ca, în cadrul acestei dezbateri, România să aibă o voce puternică, articulată, care să exprime clar o poziţie orientată spre o integrare mai profundă a proiectului european. De ce? Pentru că viitorul ţării noastre este în UE. La ora actuală, avem doar două variante, ori suntem în UE, ori cădem sub influenţa Federaţiei Ruse.

România nu îşi permite să accepte un viitor care implică o Uniune Europeană cu mai multe viteze. Dezvoltarea României, prosperitatea societăţii noastre depind în cea mai mare măsură de adâncirea integrării, de preţuirea şi respectarea valorilor europene.

Revenind la dezbaterea cu privire la viitorul proiectului european, nu trebuie să uităm că la capătul acestui drum de doi ani, România va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului UE. Doar de noi depinde dacă vom transforma primele şase luni ale anului 2019 într-un succes sau un eşec pentru ţara noastră.

Reporter: Cum ar trebui să acţioneze Romania în cadrul UE?

Iuliu Winkler: : Pentru a putea juca un rol semnificativ în cadrul dezbaterii referitoare la reformarea UE, dar şi pentru a ne crea cadrul propice pentru o preşedinţie de succes, trebuie, în primul rând, să recâştigăm credibilitatea României în plan extern, iar în acest sens, este necesar să facem paşi esenţiali în câteva direcţii.

În primul rând, trebuie să consolidăm statul de drept, astfel încât lupta împotriva corupţiei să continue fără încălcarea drepturilor omului şi cu respectarea separaţiei puterilor în stat, valori fundamentale ale UE. Apoi, România trebuie să acţioneze în vederea ridicării Mecanismului de Verificare şi Cooperare (MCV) a cărui eficienţă este discutabilă atâta vreme cât, în ultimii 10 ani, aplicarea acestuia nu a produs rezultatele scontate în România şi Bulgaria. Aici aş dori să amintesc faptul că în Parlamentul European s-a propus introducerea unui mecanism valabil pentru toate statele membre care să monitorizeze statul de drept, pentru că s-au constatat, din acest punct de vedere, probleme şi în alte state membre.

Apoi, în plan economic, ţara noastră trebuie să iasă din actuala paradigmă a "economiei cu salarii mici", dar şi să-şi fixeze o nouă ţintă pentru aderarea la zona euro.

România trebuie să insiste pentru aderarea la spaţiul Schengen şi să-şi dezvolte şi consolideze cooperarea cu statele membre din centrul şi estul Europei.

Şi nu în ultimul rând, cred că este esenţial, în dezbaterea publică din România, să vorbim mai mult despre valorile UE, nu numai despre avantajele materiale pe care le presupune apartenenţa noastră la Uniune. Ar trebui să vorbim mai mult despre faptul că nicăieri în lume nu există un spaţiu al demnităţii umane, al drepturilor omului şi al prosperităţii aşa cum este UE. Uniunea nu este doar un spaţiu de comerţ liber, este un spaţiu al valorilor spirituale.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la declanşarea Brexit?

Iuliu Winkler: : În ultimele zece luni, analizele cu privire la efectele Brexit-ului au inundat, aproape că au sufocat, spaţiul public european. Deşi ideea a fost vehiculată şi dezbătută încă din 2013, odată cu anunţul făcut de fostul premier David Cameron cu privire la organizarea referendumului pentru ieşirea sau rămânerea Marii Britanii în UE, rezultatul consultării din 23 iunie 2016, a luat prin surprindere majoritatea liderilor europeni. Trebuie să recunosc, inclusiv pe mine.

Sunt convins că UE va supravieţui Brexit-ului, dar depinde de noi toţi, de toate statele membre, cum va arăta ea peste doi ani, când se presupune negocierile pentru ieşirea Marii Britanii se vor fi încheiat.

Declanşarea oficială a ieşirii Marii Britanii din UE este rezultatul votului cetăţenilor britanici, vot, care, în opinia mea, a transmis un serios semnal de alarmă liderilor europeni şi anume acela că este nevoie de reformă a proiectului european.

Cred că este esenţial ca, în următoarea perioadă, să nu ne irosim energia construind planuri de răzbunare, ci mai degrabă să investim această energie în ceea ce va deveni UE postBrexit.

Avem nevoie de o nouă Uniune Europeană, în care cele 27 de state membre să acţioneze solidar. Brexit-ul poate fi transformat în şansa noii UE 27.

Reporter: Cum va fi afectată România de ieşirea Marii Britanii din UE?

Iuliu Winkler: : Brexit-ul va avea, evident, efecte negative pentru toată lumea. În ce măsură va fi afectată mai mult Marea Britanie sau UE, implicit România, putem specula, dar cred că este dificil de cuantificat acum. Viitorul ne va da un răspuns cert odată ce consecinţele se vor materializa.

În procesul de negociere tocmai declanşat, România va trebui să se îngrijească, în primul rând, de statutul cetăţenilor noştri care muncesc, trăiesc sau studiază în Marea Britanie şi al căror număr atinge circa 300.000.

Din punct de vedere economic şi comercial, Marea Britanie se situează între partenerii mijlocii ai României. 4,2 procente din exporturile noastre se îndreaptă către insulă şi 2,3 % din importurile României provin din economia britanică. Deci, din acest punct de vedere, nu cred că România va fi afectată în mod direct.

Nu trebuie să uităm faptul că există toate şansele ca ieşirea efectivă a Marii Britanii din Uniune să se producă în timpul exercitării de către România a preşedinţiei UE. Modul în care va fi gestionat acest eveniment istoric, până la urmă, va depinde în mare măsură de cum vor înţelege factorii de decizie de la Bucureşti să pregătească chiar preşedinţia rotativă a României.

Cred însă că efectele directe sau prin ricoşeu sunt importante pentru ţara noastră în primul rând prin prisma celei mai bune protecţii posibile pentru cetăţenii noştri. Negocierile bilaterale, România-UK, desfăşurate în cadrul consiliului European vor fi decisive în acest sens.

În acelaşi timp, prioritatea noastră trebuie să fie reafirmarea ataşamentului la valorile UE şi descoperirea, în sfârşit, a unei voci coerente în corul european. România trebuie să-şi definească clar obiectivele şi să fie mult mai focusată în atingerea lor.