Europarlamentarul USR (Renew Europe) Nicu Ştefănuţă, în calitate de raportor din umbră al Regulamentului privind reducerea la minim a defrişărilor globale şi combaterea degradării pădurilor, a negociat ieri, împreună cu Consiliul Uniunii Europene, un acord care prevede ca produsele vândute în Uniunea Europeană să nu provină de pe terenuri defrişate, informează un comunicat de presă remis astăzi redacţiei.
Potrivit sursei citate, după mai mult de 9 ore de negocieri, cele trei instituţii europene au stabilit reguli obligatorii pentru toţi comercianţii care exportă bunuri cheie în UE, precum carnea de vită, uleiul de palmier, cafeaua, ciocolata, soia, cauciucul sau cheresteaua. Mai concret, operatorii şi comercianţii nu vor putea să plaseze pe piaţa UE acest tip de mărfuri fără să demonstreze că ele nu provin din terenuri supuse defrişărilor sau din păduri degradate nicăieri în lume după 31 decembrie 2020.
"Nu putem să asistăm şi să rămânem pasivi la faptul că pădurile de pe tot globul sunt distruse dintr-o dorinţă năprasnică a unor companii de a avea profit. Generaţiile viitoare nu vor lua asta uşor. Copii noştri sunt cei care vor resimţi cu adevărat efectele adverse şi nu ne vor ierta. De astăzi, oferim lumii o legislaţie în premieră şi un tipar după care ar trebui să fie combătute defrişarea şi degradarea pădurilor. UE va cere socoteală companiilor care abuzează de păduri, prin stabilirea unor reguli transparente şi clare. Dacă pădurile lumii sunt protejate, atunci şi noi suntem protejaţi. Acesta este angajamentul nostru ferm, al Europei: nu vom mai lăsa să dispară păduri mai mari decât ţări", declară Nicu Ştefănuţă.
Acordul prevede, de asemenea, ca autorităţile competente ale UE să aibă acces la informaţiile relevante furnizate de către companii, cum ar fi coordonatele de geolocalizare, şi să poată efectua verificări. Ele vor putea, de exemplu, să folosească instrumente de monitorizare prin satelit şi analize ADN pentru a verifica provenienţa produselor. Mai mult, acordul ia în considerare aspecte cu privire la drepturile omului legate de defrişare, inclusiv dreptul la consimţământul liber, prealabil şi informat al popoarelor indigene.
Un punct deosebit de important al negocierilor de ieri este că în conceptul de degradare a pădurilor a fost inclus, printre altele, transformarea pădurilor primare/seculare în păduri plantate, fapt ce oferă un element suplimentar de protecţie acestor păduri extrem de valoroase din lume, din Amazon şi până în România. Companiile nu vor mai putea pune pe piaţa europeană produse care provoacă degradarea pădurilor primare.
În termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului, Comisia va clasifica ţările, sau o parte din acestea, în ţări cu risc scăzut, standard sau ridicat, iar proporţia de verificări asupra operatorilor va fi efectuată în funcţie de nivelul de risc al ţării: 9% pentru risc ridicat, 3% pentru risc standard şi 1% pentru risc scăzut.
Între 1990 şi 2020, o suprafaţă mai mare decât UE a fost pierdută din cauza defrişărilor, potrivit ONU. Consumul UE este un factor important în acest sens, provocând aproximativ 10% din pierderi. Aşadar, acordul negociat ieri va contribui la stoparea semnificativă a defrişărilor globale şi a degradării pădurilor, reducând, practic, emisiile de gaze cu efect de seră şi pierderea biodiversităţii. Acest acord important vine chiar înainte de debutul Conferinţei privind Biodiversitatea (COP15), care urmează să definească obiectivele de protecţie a naturii pentru deceniile următoare.
Parlamentul European şi Consiliul vor trebui acum să adopte oficial noul Regulament. Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului, operatorii şi comercianţii vor avea la dispoziţie 18 luni pentru a implementa noile reguli. Microîntreprinderile se vor bucura de o perioadă mai lungă de adaptare, precum şi de alte prevederi specifice, se precizează în comunicat.