English
Creşterea accelerată a dobânzilor din ultima perioadă a determinat apariţia unor pierderi extraordinare la nivelul băncilor comerciale şi băncilor centrale, determinate de scăderea masivă a valorii de piaţă pentru obligaţiunile din portofoliu.
Aceste pierderi sunt, deocamdată, nerealizate pentru titlurile deţinute până la maturitate, însă ridică o problemă deosebit de gravă în cadrul Eurosistemului, alcătuit din BCE şi băncile naţionale ale statelor care au adoptat euro.
Argumentele în acest sens au venit recent de la Thomas Mayer, directorul institutului de cercetare Flossbach von Storch, fost economist-şef la Deutsche Bank şi fost economist la Goldman Sachs şi Fondul Monetar Internaţional.
Mayer subliniază că pierderile cele mai mari afectează cei mai mari deţinători de portofolii de titluri de stat, respectiv băncile centrale.
De aici lucrurile încep să devină interesante, în condiţiile în care "bancherii centrali pot ascunde pierderile", iar "atâta timp cât cetăţenii nu descoperă ascunzătoarea, totul este în regulă".
Dar nu este această ascundere a pierderilor sub demnitatea bancherilor centrali?
Nu este ea caracteristică, mai degrabă, marilor bănci internaţionale, care manipulează după bunul plac pieţele şi utilizează în mod "creativ" modelele de risc, astfel încât să aloce un minim de capital, deoarece ştiu că vor fi salvate oricum dacă vor avea probleme?
Se pare că ascunderea pierderilor nu este deloc sub demnitatea bancherilor centrali, mai ales când ascunderea incompetenţei şi evitarea oricărei responsabilităţi devin obiectivele principale.
Thomas Mayer şi-a construit argumentul pe baza datelor din ultimul raport anual al Bundesbank. Banca centrală a Germaniei a înregistrat o pierdere de 172 de milioane de euro în 2022, în creştere de la 7 milioane în anul precedent, în condiţiile în care a constituit provizioane de circa 19 miliarde de euro.
Acestea sunt considerate insuficiente de fostul economist-şef de la Deutsche Bank, deoarece "în bilanţul Bundesbank există o gaură imensă de 138,726 miliarde de euro", respectiv diferenţa dintre valoarea de piaţă a obligaţiunilor guvernamentale deţinute de Bundesbank şi valoarea lor contabilă.
În raportul Bundesbank apar înregistrate obligaţiuni guvernamentale deţinute în "scopuri de politică monetară" cu o valoare contabilă de 1,073 trilioane de euro, care au fost cumpărate prin tipărire în cadrul programelor de relaxare cantitativă ale BCE.
Valoarea lor de piaţă era cu aproape 13% mai mică, la 934,25 miliarde de euro, în urma creşterii accelerate a randamentelor în 2022.
Astfel de "ajustări" obligă băncile comerciale să constituie provizioane pentru acoperirea pierderilor, conform cerinţelor de reglementare, însă acestea nu se aplică şi băncilor centrale.
Economistul german arată că bilanţul Bundesbank, dar şi al celorlalte bănci centrale din Eurosistem, este diferit dintr-un motiv simplu: "Consiliul guvernatorilor BCE a decis să nu presupună necesitatea unor reduceri de valoare pentru titlurile de valoare din diversele programe de achiziţii începând cu 31 decembrie 2022", deoarece "se aşteaptă ca toate obligaţiile de plată aferente obligaţiunilor şi titlurilor de creanţă deţinute de băncile centrale din Eurosistem să fie îndeplinite în continuare, aşa cum s-a convenit".
Pentru băncile comerciale este necesară marcarea la piaţă, cel puţin pentru o parte a portofoliului de obligaţiuni, deoarece acestea reprezintă active care trebuie vândute pentru a fi acoperite cererile de retrageri din depozite. Mayer aminteşte de cazul Silicon Valley Bank.
Chiar dacă nu trebuie să vândă obligaţiunile guvernamentale pentru acoperirea cererilor de retragere a depozitelor, băncile centrale din zona euro trebuie să facă marcarea la piaţă dintr-un motiv mult mai serios, respectarea prevederilor din tratatele europene referitoare la finanţarea prin tipărire a datoriilor publice.
Thomas Mayer subliniază că băncile centrale din Eurosistem au cumpărat obligaţiunile guvernamentale prin tipărire sub acoperirea justificării că "se face în scopuri de politică monetară", adică pentru "alimentarea" inflaţiei.
În condiţiile în care inflaţia a crescut accelerat în toate economiile din zona euro şi a înregistrat noi maxime ale ultimelor decenii, băncile centrale din Eurosistem ar fi trebuit să vândă obligaţiunile cumpărate prin tipărire.
Contabilizarea acestor titluri la costurile de achiziţie în bilanţurile băncilor centrale, pe fondul justificărilor că vor fi deţinute până la scadenţă, reprezintă o încălcare flagrantă a literei şi spiritului tratatelor europene.
Nu trebuie să uităm că programele de relaxare cantitativă ale BCE au fost atacate, de mai multe ori, la Curtea Constituţională a Germaniei tocmai din acest motiv.
În hotărîrea din 5 mai 2020, privind programul BCE de cumpărare a obligaţiunilor guvernamentale prin tipărire, Curtea a precizat că "deţinerea de obligaţiuni de stat până la scadenţa finală este un indicator important al finanţării deficitului bugetar", iar "achiziţiile trebuie să fie limitate sau întrerupte şi titlurile achiziţionate trebuie să fie returnate pe piaţă în cazul în care continuarea intervenţiei nu mai este necesară pentru atingerea ţintei de inflaţie".
Intervenţia BCE pentru atingerea ţintei de inflaţie ar trebui să fie acum în sens invers, respectiv majorarea semnificativă a dobânzilor de politică monetară şi derularea unui program mult mai agresiv de restricţionare cantitativă.
După cum arată datele oficiale de la Eurostat, vânzarea obligaţiunilor guvernamentale din portofoliul BCE ar fi trebuit să înceapă de mai mult timp, în condiţiile în care nu mai există niciun fel de justificare pentru evaluarea obligaţiunilor la costul de achiziţie şi nu la valoarea lor de piaţă.
Deciziile discreţionare ale BCE în acest sens, făcute mereu sub acoperirea independenţei, sunt incalificabile şi nu fac decât să submineze şi ceea ce a mai rămas din încrederea acordată băncii centrale a zonei euro.
Pe baza datelor din raportul anual al Bundesbank, fostul economist-şef de la Deutsche Bank extrapolează pierderile nerealizate şi pentru alte două mari bănci din Eurosistem, Banca Naţională a Italiei şi Banca Naţională a Franţei. Pierderile s-ar ridica la circa 86 de miliarde de euro pentru BNI şi la 127 de miliarde pentru BNF.
La nivelul întregului Eurosistem, ale cărui deţineri de obligaţiuni în scopuri de politică monetară se ridică la 4,93 trilioane de euro, pierderile nerealizate ar fi de circa 637 de miliarde de euro.
Continuarea creşterii dobânzilor şi în acest an ar conduce la intrarea Eurosistemului în insolvenţă tehnică până la sfârşitul perioadei, conform estimărilor prezentate de Thomas Mayer.
"Spre deosebire de o bancă comercială normală, capitalurile proprii negative nu înseamnă sfârşitul pentru o bancă centrală", subliniază Mayer în ultima parte a analizei, însă apare o problemă majoră de încredere din partea populaţiei, respectiv banii mai sunt văzuţi ca mijloc de schimb şi măsură a valorii.
Aceasta depinde de faptul că banii, un pasiv al băncii centrale, sunt susţinuţi de active de valoare, după cum precizează economistul german, în condiţiile în care "încrederea se poate pierde, iar banii pot părea fără valoare", mai ales când are loc şi pe fondul unei inflaţii ridicate.
Poate că acesta este şi motivul din spatele marşului marilor bănci centrale către introducerea "banilor digitali", un instrument de control dictatorial al populaţiei fără precedent istoric.
Acest "instrument" le are pe toate, chiar dacă depinde în mod fundamental de asigurarea electricităţii în reţele care devin tot mai instabile, dar tot nu va avea încrederea populaţiei, mai ales când va fi utilizat pentru controlul totalitar.
Iar fără încredere ce mai rămâne dintr-o "monedă fiduciară", mai ales într-o lume în care bancherii centrali nu îşi vor putea ascunde la nesfârşit pierderile şi incompetenţa?
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Problema e cu fondurile de pensii
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 09:22)
Problema e cu fondurile de pensii care au expunere pe aceste titluri si care au portofoliile in groapa cu 10%-25%. Practic tot randamentul clientilor a fost inghitit de aceste pierderi.. deci oamenii au cel mult suma initiala depusa in fondurile de pensii, la o inflatie medie de 15% pe an.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 09:41)
Fondurile de pensii sunt obligate sa ia obligatiuni de stat si municipale, cred ca au peste 80% asa ceva in portofoliu, putem sa ne luam adio la acei bani. Vreo 20% sunt investiti in actiuni care s-ar putea sa fie ok in timp.
Un fel de furt al statului care da de 15 ani dobanzi real negative. Furt oficial din pensiile pilon 2 si "legal". Puteau sa-i lase sa ia aur, si actiuni la bursa sau chiar imobiliare, dar atunci de unde-si finantau gaurile.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 12:33)
Administratorii din pilonul 2 n-au nicio presiune să vândă obligațiuni, nu plătesc pensii la nivel de sistem, doar câteva excepții care pot fi acoperite lejer din contribuțiile încasate.
Acțiunile și aurul sunt investiții cu un caracter puternic speculativ. Poți face asta pe banii tăi.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 12:52)
Da normal ca fac asta pe banii mei. Dar si cei de la pensie sunt tot ai mei, contributia mea. Pe termen lung daca te uiti atat aurul scat si actiunile cresc. Iar banii scad. Asa a fost mereu si asa va fi si de acum inainte. La 15% inflatie /an pierzi toata valoarea pensiei private pana ajungi la pensie(cca 20 de ani cazul meu), in schimb niste actiuni la companii solide care mai dau si dividende cu reinvestirea acelor dividende, peste 20 de ani vor valora ceva mai mult decat azi.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 13:12)
Eu nu fac asta cu banii mei. :)))))
P.S. Not born yesterday evening! :))))
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 13:46)
Da, sa nu investeti nici in bvb, nici in aur si nici in imibiliare . Tine banii cash ca asa-i cel mai bine. Si sa nu te uiti istoric in ultima 100 de ani ce s-a intamplat, ca leul a ajuns de 2 ori la zero, dolarul la fel si-a pierdut 95% din valoare, pt ca nu te-ai nascut ieri si stii mai bine.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 14:05)
Dadada, și-a pierdut toată valoarea.
A crescut și s-a diversificat economia, era nevoie de o masă monetară mai mare ca să nu ne admirăm dinții de aur unii altora. :))))
Imobiliarele, acțiunile și aurul au crescut pe credit. În prag de contracție cumperi doar dacă ești investitor profesionist ca tine. :)))))
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 14:55)
Eu cumpar oricand am ceva bani disponibili. Din decembrie 2008 am inceput. Pentru ca tot auzeam la radio ce ieftine sunt actiunile si cat de mult s-au prabusit(da pe vremea aceea se asculta radio) si m-am gandit daca-s asa de ieftine poate-i momentul sa cumpar. Si de cate ori pot reinvestesc macar 50% din dividende. Nu -i sigur ca e prag de contractie sau ce e. Parerile sunt foarte impartite. Cert e ca piata merge incet in sus, de cateva luni atat imobiliarele, cat si aurul cat si actiunile. Si celalalt lucru cert e inflatia. Oricum la romani e ff scump sa iesi si iar sa intri in piata. Asa ca nici nu-mi bat capul, incerc doar sa cumpar cand pot.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 16:01)
"Acțiunile și aurul sunt investiții cu un caracter puternic speculativ" - un argument fals întrucât nu spui nimic despre ponderea investițiilor (alocărilor).
Nu spune nimeni ca fondurile de pensii să aloce 50% din active spre aur. Însă în situația actuală de inflație galopantă (previzibilă de câțiva ani) o alocare de 10% spre aur ar fi fost binevenită. Plus că o expunere de 10% spre aur acționează ca un shock absorber, reducând volatilitatea portofoliului.
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 17:12)
Ar fi bine sa fie ca si la americani, contribuita de pensie privata sa o primesti de la firma lunar intr-un cont special, unde decizi tu in ce investesti. Daca vrei obligatiuni de stat ok, actiuni petrom, etc ok aur ok sau o combinatie. Asa le-au dat la niste fonduri care sutn obligate sa ia obligatiuni, si ne mai iau si comisioane grase pt asta.
1.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 18:10)
Dar ce convenabil te-ai apucat în 2008. :) După ce se prăbușesc, mă reapuc și eu, fii relax.. :))))
1.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 18:43)
Asa m-am apucat in 2008, decembrie 2008. Punctul cel mai low a fost martie 2009. Am inceput cu un cont in US, cu un pic de ajutor de al unui prieten ce statea acolo , de fapt am pus primii bani impreuna cred ca eu am trimis 3000 si el tot 3000 si apoi am mai trimis imediat 2000.Asta pt ca la BVB nu prea am inteles mare lucru, raportarile erau de un an in urma nu trimestriale ca azi. Prima firma ce am luat-o a fost Disney. A doua firma a fost NM un curier maritim care se vindea la p/e 1. La brokerul tdameritrade. Contul acela il am si azi. dar am si in ro, deschis mai tarziu.
Succes sa prinzi un picaj ca-n 2008. Poate va fi, dar nu cred ca va fi acum.
1.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.11)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 19:00)
La PER-uri de 30-50, mi-e excelent în afara bursei. Las profesioniștii să se streseze.
1.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.12)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 19:25)
Man da sunt companii la BVB cu p/e intre 3-5 care in 3 luni dau dividende 8-9%.
1.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.13)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 19:33)
Man, pari disperat că te îmbogățești singur. :)
Acțiuni predividend, precriză, nu merci.
1.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.14)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 20:08)
Mai vb peste un an sau doi, sa vedem cine a avut dreptate. Cei cu actiunile sau cei cu obligatiunile care acum par a fi sport national.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 09:29)
1. Nu ai de ce sa fii ingrijorat in legatura cu eventuale pierderi , cand poti printa o cantitate infinita de "bani" ca sa-ti acoperi orice pierdere.
2. Numai prin faptul ca apar asemenea articole, se vede ca lumea si-a pierdut increderea in bancile centrale care ori habar n-au ce fac si au pierdut controlul inflatiei ori stiu prea bine ce fac si saracesc cu buna stiinta criminala populatia prin inflatie(ca sa nu dea faliment clientela lor, guvernele si marile banci). Deja s-a ajuns si in Romania unde nu se punea problema sa nu-ti iei o casa, deja se pune problema sa ajungem la 25% din populatie (de obicei familii tinere) sa stea in chirie !!! (cel putin in Bucuresti). Multumita BNR si guvernului roman.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 16:11)
Într-un fel ai dreptate însă BNR are o vină marginală. Nu BNR face jocurile, ci joacă după cum îi dictează intervențiile și distorsiunea generată de celelalte bănci centrale majore (FED, BCE, BOJ, BOE, etc).
Hai să fim serioși, când mafioții ăia de mai sus au ținut 14 ani dobânzile zero sau chiar negative, era IMPOSIBIL ca BNR să țină dobânzile în România la nivelul sau puțin peste nivelul inflației: punea pe chituci întreaga economie, TOATE firmele românești care nu s-ar fi putut finanța super-ieftin din străinătate. Chiar și așa a fost foarte foarte greu pentru o firmă românească să-și asigure finanțarea intern la dobânzile (mari vis a vis de Occident) mânuite de BNR, în comparație cu finanțarea aproape gratis cu care veneau firmele mari din Occident. Ăsta e adevărul! Aaa, că BNR ar fi putut mișca ceva mai bine? În mod evident însă spațiul de manevră era limitat.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 12:57)
Penntru RAZBOI trebuie BANI,BANI,BANI,
si scaderea nivelului de trai a populatiei,
dar cu moralul RIDICAT in apararea statului de drept
si a democratiei occidentale "minunate"
3.1. CONT BNR (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 10.04.2023, 17:53)
salut
Ma tot gandesc cum ar fi sa am cont de economii / depozit/ la BNR... ce atatea banci comerciale fonduri de pensii etc ... isarescu si BNR sa atraga depozite si sa crediteze populatia si statul .. ce parere aveti?
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 18:22)
daca te tot gandesti atat sunt deja mai multe documente eliberate.
Unul din document este si pe bis org.
investitia in tangibile fixe / mobile / depreciabile / perisabile pe ciclul de nevoi nu tine cont de forma monetara circulata.
Rolul monedelor circulate nu est de a mentine "valoare muncita"; rolul lor este de transfer diferite forme de active in raport cu productivitatea / productia generata / consumata.
s c cret
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 18:27)
Pe aici se dau niște consumatori de acțiuni care își acoperă inflația. :)))
Un randament de 15-20% abia le acoperă inflația, dar dacă trebuie-trebuie! Așa s-au ars multe generații de "investitori". >))
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de 2 big 2 fail în data de 10.04.2023, 18:56)
interesant... nu stiam , sincer , mersi mult credeam ca am luat o razna cu un asemenea gand :))) deci e pe bune .. ce tare.. ai vreun link cu documentul ma poti ajuta? desi vad ca toti urasc bancile centrale oricare ar fi ele mie unu imi plac :) o sa fac o petitie la BNR sa grabeasca procesul:)) de abia astept!!!
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 10.04.2023, 20:29)
Dar nivelul de trai in continua scadere a populatiei,
cu venituri mici si medii nu-l intereseaza pe nimeni ?!