English
Reporter: Excelenţa voastră, se împlinesc doi ani de când preşedintele Statelor Unite ale Americii a decis să părăsească JCPOA. Cum vedeţi această decizie astăzi?
Morteza Aboutalebi: JCPOA este un acord multilateral aprobat prin Rezoluţia Consiliului de Securitate şi votat de toţi membrii Consiliului. Aderarea Iranului la JCPOA a fost confirmată de mai mult de 11 ori de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), care este singura autoritate internaţională recunoscută, inclusiv ca referinţă finală în cadrul JCPOA, un fapt pe care toate statele membre, inclusiv Statele Unite, au luat-o la cunoştinţă în mod repetat. Prin urmare, considerăm retragerea Statelor Unite din Consiliul de Securitate al ONU ca un act contrar regulilor internaţionale şi o încălcare a păcii şi securităţii internaţionale. Retragerea din acordurile internaţionale, argumentând că angajamentul guvernului anterior nu a fost aprobat de guvernul actual, ar putea duce la o practică internaţională foarte periculoasă.
Reporter: Cum vedeţi retragerea Statelor Unite din Consiliul de Securitate al ONU? În opinia dumneavoastră, mai credeţi că JCPOA este legitim?
Morteza Aboutalebi: Atât timp cât celelalte părţi îşi respectă obligaţiile, Republica Islamică Iran îşi va respecta pe deplin obligaţiile care îi revin în cadrul JCPOA. Aceasta a fost poziţia Iranului în ultimii doi ani. Singura problemă care există şi nu poate fi ignorată este retragerea unilaterală a uneia dintre părţi din acest acord şi dacă retragerea Statelor Unite din JCPOA nu este compensată de celelalte părţi, iar interesele depline ale poporului iranian nu sunt garantat în cadrul JCPOA, este dreptul nostru legal să luăm orice măsură de contracarare pe care o considerăm convenabilă.
Celelalte părţi ale JCPOA, şi în special cele trei ţări europene, sunt obligate să ia măsurile necesare pentru a proteja acordul şi a-şi îndeplini obligaţiile şi a acţiona fără nicio condiţie de la stadiul promisiunii până la stadiul de punere în aplicare. De asemenea, trebuie să remarc faptul că niciuna dintre dispoziţiile JCPOA şi calendarul său, care a fost subiectul a 12 ani de negocieri, nu poate fi negociată în niciun fel.
Reporter: Republica Islamică Iran a anunţat în urmă cu câteva luni că şi-a redus angajamentele faţă de JCPOA, fapt care a ridicat îngrijorări internaţionale. Cum trebuie să interpretăm această acţiune?
Morteza Aboutalebi: După ce au părăsit acordul JCPOA, Statele Unite au reimpus treptat toate sancţiunile unilaterale împotriva Iranului. În restabilirea sancţiunilor, în ciuda respectării de către Iran a angajamentelor asumate în acordul nuclear, petrolul şi serviciile bancare au fost două ţinte importante ale SUA pentru presiune maximă asupra Iranului.
În ciuda retragerii unilaterale a Statelor Unite din JCPOA şi a reluării sancţiunilor împotriva ţării noastre, Republica Islamică Iran a continuat să respecte cu răbdare angajamentele asumate în acordul nuclear de mai bine de un an şi jumătate şi a solicitat părţilor acordului să se gândească la soluţii de implementare. Dar, în practică, nu a fost luată nicio decizie sau acţiune. Cred că sunteţi de acord cu mine că JCPOA a devenit un acord pentru care numai una dintre părţi s-a angajat.
Cu siguranţă, un acord în care numai o parte îşi ia în considerare practic dispoziţiile sale nu va dura pentru totdeauna. În consecinţă, Republica Islamică Iran, anulând doar o parte a obligaţiilor din cadrul JCPOA şi nu toate, intenţionează să exprime celorlalte părţi faptul că toate părţile JCPOA trebuie să respecte condiţiile prezentului acord, nu doar Iranul. Trebuie menţionat că acţiunile Statelor Unite au lipsit Iranul de beneficiile stopării sistemului de sancţiuni din cadrul JCPOA.
Oficialii europeni au spus în repetate rânduri că sunt hotărâţi să lanseze un mecanism financiar pentru comerţul cu Iranul, numit INSTEX, şi că ţările se angajează să facă tot posibilul pentru a creşte finanţarea pentru acest canal comercial, dar nu au reuşit acest lucru practic.
Desigur, Iranul are încă o abordare care implică răbdare şi cooperare cu bune intenţii. După cum a declarat Ministerul Afacerilor Externe, Dr. Mohammad Javad Zarif, într-o scrisoare adresată secretarului general al ONU, Republica Islamică Iran continuă cooperarea deplină şi eficientă cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi este gata să continue discuţiile la orice nivel pentru a asigura implementarea completă a JCPOA. Dar trebuie să subliniez că, dacă drepturile şi interesele poporului iranian în cadrul JCPOA nu sunt compensate pe deplin, este dreptul incontestabil al Iranului în conformitate cu JCPOA şi în baza Rezoluţiei 2231 de a lua măsuri adecvate ca răspuns la acţiunile ilegale ale Statelor Unite.
Reporter: Având în vedere decizia Iranului de a abandona angajamentele JCPOA, care credeţi că va fi abordarea internaţională?
Morteza Aboutalebi: Comunitatea internaţională şi, în special, Organizaţia Naţiunilor Unite, nu pot fi indiferente faţă de practicile greşite, inclusiv retragerea unilaterală de la obligaţiile internaţionale. Retragerea Statelor Unite din JCPOA, reluarea sancţiunilor şi impunerea de noi sancţiuni împotriva Iranului reprezintă o încălcare brută a Rezoluţiei ONU 2231. Această ţară nu numai că nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul JCPOA, dar a şi împiedicat în mod fundamental punerea în aplicare a angajamentelor altor membri ai JCPOA şi ai Naţiunilor Unite.
Reporter: Excelenţa voastră, cum vedeţi propunerea de negociere a programului de rachete iranian ca parte a noilor negocieri?
Morteza Aboutalebi: Nicio ţară nu poate impune restricţii împotriva apărării legitime a Republicii Islamice Iran, inclusiv a programului noastru de rachete pentru apărare, care a fost conceput pentru a transporta arme convenţionale bazat pe experienţele amare ale războiului impus; o astfel de acţiune încalcă clar principiile dreptului internaţional şi dreptul Republicii Islamice Iran la o apărare legitimă în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU.
Reporter: Vă mulţumesc!
Ambasada Republicii Islamice Iran la Bucureşti a ţinut să transmită şi un mesaj cu ocazia ultimei vineri din Ramadanului (n.r. 22 mai), când în Iran este sărbătorită Ziua Internaţională al-Quds (Quds Day), celebrată în semn de solidaritate cu poporul palestinian şi ca protest împotriva contolului israelian.
În această ocazie Ambasada Iranului la Bucureşti a transmis: "Sărbătoarea, moştenire de la imamul Khomeini, după aproape patruzeci de ani de la declararea sa, a devenit o oportunitate unificatoare de a combate atacurile pentru ocupaţie, apartheid, masacru, diviziunea şi criza creată de regimul sionist din lume. Pe 14 mai 1948, Palestina a fost martorul unuia dintre cele mai dureroase evenimente din istoria Islamului şi a lumii, iar palestinienii nu au mai cunoscut pacea şi confortul de atunci. În urmă cu şaptezeci şi doi de ani, imigranţii sionişti, sub pretextul ideilor şi gândurilor deviante şi rasiste, au masacrat oamenii din ţara palestiniană, inclusiv bărbaţi şi femei, bătrâni şi tineri, copii nevinovaţi sau i-au forţat să-şi părăsească casele. Regimul sionist, în decursul a peste şapte decenii de ocupaţie, şi-a început acţiunile ostile prin ocuparea şi comiterea de încălcări şi infracţiuni împotriva proprietarilor iniţiali ai pământului. Apoi, odată cu construcţia şi extinderea aşezărilor sioniste şi deplasarea majorităţii palestinienilor, a profanat Moscheea Al-Aqsa şi şi-a continuat politica de iudaizare a Qudsului şi Cisiordania, a blocadei Fâşia Gaza, a anexării ilegale a Golan Heights şi a eforturile de anexare a unor părţi mari din Cisiordania. Continuarea şi extinderea aşezărilor, migraţia forţată a rezidenţilor non-evrei din Palestina, în special din Ierusalim, acţiunile agresive împotriva diferitelor regiuni ale Palestinei, încălcarea celor mai evidente principii umane, uciderea copiilor, femeilor şi bărbaţilor fără apărare, tortura prizonierilor nevinovaţi, impunerea unui blocaj anti-uman pe termen lung, închiderea punctelor şi trecerilor de frontieră, tăierea aprovizionării de alimente şi medicamente, creşterea numărului de deţinuţi şi atacarea militanţilor palestinieni şi rezidenţilor în aceste zone, sunt doar un exemplu de acţiuni anti-umane ale regimului sionist, care continuă să acţioneze împotriva poporului oprimat din Palestina.
Astfel de acţiuni ilegale reprezintă o încălcare a legilor internaţionale şi o ameninţare la adresa păcii şi securităţii în regiune, iar Republica Islamică Iran condamnă cu fermitate aceste acţiuni şi invită Naţiunile Unite, statele membre şi alte comunităţi internaţionale, să acţioneze în cadrul legal al îndatoririlor şi responsabilităţilor lor împotriva acestor mişcări, pentru a veni în ajutorul poporului palestinian şi a nu permite din nou poporului oprimat din Palestina să fie strămutat din casele lor.Republica Islamică Iran îşi exprimă deplina solidaritate cu aspiraţiile poporului palestinian, consideră că stabilirea păcii şi liniştii durabile în regiune se va realiza doar prin restabilirea drepturilor depline ale poporului palestinian asuprit, prin întoarcerea refugiaţilor palestinieni şi a organizării unui referendum în teritoriile palestiniene ocupate, cu participarea tuturor locuitorilor originali ai acestui pământ, inclusiv musulmani, creştini şi evrei".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. ?
(mesaj trimis de anonim în data de 19.05.2020, 12:24)
Nu e cam PREA mare efortul "necesar" de "aparare"?
Daca e defensiv ce naiba e nevoie de rachete / 5.000 km si dezvoltarea armelor nucleare (si amenintari nevoalate) .
PS
Fata de uriasul arsenal US apararea legitima consta in amenintari ??? (dau bine loco si regional? )si "doua" amarate de potentiale "ghioage" atomice asortate cu imnuri patriotice?
Sunt nedumeriri de BUN SIMT , nu incerc sa dau nimanui in cap.
2. fără titlu
(mesaj trimis de Iulian în data de 19.05.2020, 19:02)
...este o greșeală de tehnoredactare la întrebarea a doua („cum vedeţi retragerea Statelor Unite din Consiliul de Securitate al ONU?”); cred că era vorba despre Acordul Nuclear, și nu de CS ONU...