EXCLUSIVITATE "Băncile europene au făcut foarte puţine ca să se adapteze mediului post-criză"

Reporter: Industria financiară este în pragul unei schimbări semnificative, în special în Europa, scria Citi, într-o lucrare din 2012. Care au fost cele mai importante schimbări, în termeni de reglementare?

Reto Faber:Dacă ne uităm la schimbările principale, la nivel global, există o concentrare enormă pe întărirea capitalului, pe scăderea ris-curilor în industrie, şi au loc schimbări de infrastructură pentru a realiza aceste obiective. A fost instrumentată o cantitate mare de legislaţie.

A doua direcţie este supravegherea suplimentară a industriei. Acesta este un trend. Noi, fiind o companie americană, experimentăm acest lucru în mai multe locuri, dar cu siguranţă lumea anglo-americană este în top în ce priveşte densitatea supravegherii şi a interacţiunii cu piaţa. Evident, guvernanţa în instituţiile mari a trebuit să se adapteze.

Reto Faber: În al treilea rând, iar asta ne aduce mai aproape de Europa, are loc un proces de armonizare a legislaţiei. Avem directivele MiFID, EMIR, există proiectul Uniunii Pieţelor de Capital, care cred că este ceva mai îndepărtat şi mai puţin definit.

În industria noastră, mai este un element care aduce schimbări dramatice, deşi nu este o problemă de reglementare. Este vorba despre proiectul Target2 Securities, lansat de Banca Centrală Europeană. Acesta a avut cel mai mare impact, ca nivel de pregătire necesar.

Reporter: Cum s-a adaptat Citi la toate aceste noi reglementări? Credeţi că au fost schimbări bune, din punctul de vedere al relaţiei cu clienţii?

Reto Faber:Baza noastră de clienţi este formată din instituţii financiare, aşa că împărţim cam acelaşi regim de reglementare. Cum ne-am adaptat? Avem o ierarhie de funcţii pentru susţinerea pieţei - avem un grup de relaţii cu autorităţile, care raportează direct către CEO, avem profesionişti dedicaţi să lucreze cu reglementatorii, apoi avem o ierarhie de grupuri mai specializate.

Ne asigurăm ca cerinţele tehnice să fie bine explicate şi reflectate corespunzător, în reglementări.

La nivel local, unul din elementele cheie este să avem acelaşi standard ca în alte ţări, aşa că interacţionăm cu Bursa de Valori Bucureşti, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu Banca Naţională etc. Oamenii noştri au roluri cheie în diverse comitete pentru dezvoltarea pieţei de capital. De asemenea, lucrăm îndeaproape cu clienţii noştri ca să aflăm ce nevoi au, ce ar vrea să vadă. În România, avem un proces destul de formal şi solicităm, anual, feedback-ul clienţilor şi, astfel, determinăm priorităţile.

Reporter: Se traduce toată această muncă în costuri mai mari pentru Citi?

Reto Faber:Este un factor de cost, dar acesta este costul afacerilor. Reglementarea, per total, şi reacţiile la schimbările de reglementare sunt cu certitudine un factor de creştere a costurilor pentru Citi şi pentru clienţii noştri. În general, pieţele se confruntă cu un mediu dificil. Marginile de profit sunt în scădere, activitatea este în scădere, generarea de venituri din piaţa de capital a devenit mai dificilă. Peste toate acestea, baza de costuri s-a lărgit, din cauza reglementărilor şi cerinţelor suplimentare.

Discutăm cu clienţii noştri cât din această creştere a bazei de costuri poate fi împinsă, pe lanţul valoric, consumatorului final. Până la urmă, mare parte din aceste cerinţe sunt pentru protecţia consumatorului final şi este corect ca el să suporte o parte din costuri.

Reporter: Aţi menţionat că obiectivul Uniunii Pieţelor de Capital este unul îndepărtat. Vreţi să spuneţi că nu va fi îndeplinit până în 2019, aşa cum ţintea Uniunea Europeană?

Reto Faber:Nu am o opinie despre cronologie. UE are în faţă foarte multe lucruri de rezolvat - Regulamentul CSDR privind depozitarii centrali de titluri de valoare, Regulamentul European privind infrastructura pieţei EMIR, mai sunt multe de făcut în cazul reglementărilor mai avansate.

Nu sunt sigur că sunt suficiente resurse şi chiar voinţă politică pentru a împinge proiectul, în acel termen.

În plus, am avut şi votul Brexit, care va absorbi resurse nu numai în UK, dar în toată UE, în toate sectoarele. Acest lucru poate duce la o întârziere a proiectului. Va fi introdus un nou nivel de complexitate, în funcţie de care va fi noul rol al UK în UE. Acesta va fi un factor de influenţă.

Reporter: Cum consideraţi că va arăta piaţa financiară, după Uniunea Pieţelor de Capital, indiferent când se va întâmpla?

Reto Faber:Nu urmăresc îndeaproape acest proces deoarece că cred că este prea îndepărtat şi cred că mai este necesară multă dezbatere. În prezent, avem numai o direcţie a proiectului. Mai multă consolidare, centralizare şi armonizare, mai multă transparenţă cu siguranţă vor fi ingredientele (n.r. ale Uniunii Pieţelor de Capital), dar nu pot comenta ceva mai specific.

Reporter: Care consideraţi că vor fi posibilele efecte ale votului Brexit asupra pieţelor?

Reto Faber:Brexitul este aici. Votul a fost dat. Trebuie să lucrăm cu asta. Este dificil să avem o idee clară asupra direcţiei în care se îndreaptă lucrurile. Eu nu cred că este neapărat bine pentru UK, nici pentru UE. Ne aflăm încă într-o fază incipientă, ca să ne putem da seama ce ar putea însemna Brexitul pentru UK sau pentru UE. Recent, am primit o primă informaţie legată de declanşarea articolului 50 (n.r. din Tratatul de la Lisabona, privind ieşirea din UE), aşa că avem o idee despre timeline. Am primit unele indicaţii despre cum se vor derula lucrurile. În prezent, tendinţa este pentru un Brexit dur, decât unul lejer.

Dar nu avem idee despre un timeline a ceea ce se va întâmpla după momentul declanşării Articolului 50 plus doi ani. Una din marile întrebări este dacă va fi un fel de perioadă de tranziţie, după cei doi ani. Fără această tranziţie, va fi foarte greu să livrăm schimbările necesare, ca industrie şi ca bancă, în timp util.

Reporter: Pe lângă Brexit, de speriat este şi situaţia Deutsche Bank. Lumea se întreabă dacă vom asista la un nou moment Lehman Brothers.

Reto Faber:Nu cred că suntem în faţa unui nou moment Lehman. Cu siguranţă, schimbările în reglementare din ultimii ani au ajutat la întărirea sistemului bancar. Spre exemplu, expunerea pe derivate este într-o poziţie mai bună decât în 2008-2009.

Cred că Deutsche Bank are în faţă câteva luni dificile. Vor trebui să îşi crească capitalul, într-un mod sau altul. Trebuie să treacă prin procesul prin care au trecut majoritatea băncilor americane - să stabilească pe ce segmente de afaceri vor să se concentreze, la care afaceri ar putea renunţa şi ce vor face ca să execute această strategie. Noi, Citi, am trecut prin asta, la fel ca şi competitorii noştri, din Statele Unite. Băncile europene, per total, au făcut foarte puţine ca să se adapteze mediului post-criză, sub protecţia modelului de bancă universală. Posibil, din cauza noţiunii "too big to fail", care nu a fost testată.

La fel ca Deutsche, un număr semnificativ de bănci europene vor trebui să treacă printr-o perioadă de reconcentrare, de micşorare, să se concentreze pe afacerile de unde scot bani. Dar nu văd o ameninţare structurală. Vom trece cu bine prin asta, într-o manieră mai relaxată decât în 2008.

Reporter: Vedeţi posibilitatea unui bail-out, pentru Deutsche Bank sau altă bancă europeană?

Reto Faber:Niciodată să nu spui niciodată. În prezent, presa comentează că Deutsche Bank înseamnă banca Germaniei. Poţi argumenta că ar fi de neconceput ca Germania să îşi lase cea mai mare bancă să cadă. Pe de altă parte, Germania a fost foa-r-te vocală, în ultimii ani, în procesul post criză, susţinând că bail-out-urile nu sunt "în meniu" şi ar fi o schimbare semnificativă de direcţie ca Guvernul să facă asta. Este greu de spus în ce direcţie se îndreaptă forţele politice, dar, în cel mai bun caz, aş vedea aceasta ca pe o soluţie de ultimă instanţă (n.r. bail-out-ul).

Reporter: Care consideraţi că vor fi efectele faptului că România a fost pusă pe watchlist, în vederea promovării la statutul de piaţă emergentă?

Reto Faber:Este un proces gradual. Nu mă aştept la salturi în perioa-da imediat următoare. În primul rând, cred că este nevoie să treacă alegerile, înainte să se întâmple schimbări fundamentale. Noi suntem focusaţi mai mult pe post-trading, dar este important pentru noi ca lichiditatea să crească. Piaţa trebuie să aibă mai multă activitate pe partea de IPO-uri, asta ar atrage interesul investitorilor. Credem că piaţa, din punct de vedere al infrastructurii, este gata să susţină asta. Piaţa de capital şi infrastructura sunt sănătoase şi robuste, aşadar credem că un volum mai mare de IPO-uri poate fi absorbit.

Să sperăm că odată cu un nou Guvern, se va reîmprospăta interesul pentru listări. Credem că este un număr de lucruri infrastructurile, pe care piaţa trebuie să le împingă. De exemplu, lucrăm la infrastrutura pe împrumutul de acţiuni, inclusiv pe segmentul off-shore, care ar fi important.

Suntem foarte focusaţi pe partea de administrare de active, aşa că votul prin proxy în cadrul Adunărilor Generale a fost foarte important pentru clienţii noştri, a dus la creşterea participării lor în AGA. Sunt paşi mici, dar se adaugă la o infrastructură mai aproape de cea internaţională.

Cred că şi OTC-ul este un element cheie. Susţinem liberalizarea completă a tranzacţiilor OTC. Considerăm că o piaţă OTC liberă contribuie la creşterea lichidităţii pieţei principale.

Reporter: Oficialii BVB au spus că nu susţin o liberalizare completă a OTC. Cum se poate soluţiona această problemă?

Reto Faber:În principiu, nu sunt surprins. Este un şablon relativ normal pe care îl întâlnesc - pieţele în stadii incipiente de dezvoltare sunt rezistente la astfel de schimbări, pentru că există riscul dezintermedierii şi, tipic, aceste riscuri sunt puse înaintea posibilităţii avantajului creşterii lichidităţii. Noi vom continua să ne oferim expertiza în piaţă, feedback-ul clienţilor noştri. Va trebui să oferim mai mult confort, la nivelul Bursei, că o asemenea schimbare nu va fi negativă ci, mai degrabă, pozitivă.

Reporter: ASF şi Ministerul Finanţelor Publice au anunţat recent că au un proiect pentru înfiinţarea unei contrapărţi centrale locale, în timp ce BERD a promovat ideea unei CCP regionale. Ce soluţie aţi susţine?

Reto Faber:Nu credem în proliferarea infrastructurilor locale. Deja, sunt prea multe CCP-uri în Europa, pentru că aceste instituţii au funcţii care pot fi împărţite de mai multe pieţe. Este foarte scump să fie înfiinţate, recuperarea investiţiei este foar-te lentă. Este foarte greu de justificat înfiinţarea unei CCP pentru o singură jurisdicţie şi mai ales una cu lichiditate redusă. Noi am susţine mai mult consolidarea CCP-urilor. Fie proiectul BERD, fie conectarea la o CCP deja înfiinţată ar fi mai benefică pentru piaţă.

Reporter: Ne puteţi spune cum s-au schimbat cerinţele clienţilor, după criză?

Reto Faber:Schimbările se leagă şi de reglementări. Se face mai mult due-dilligence, există o concentrare mai mare pe administrarea riscurilor, pe transparenţă. Se păstrează un focus pe eficienţă. Clienţii devin mult mai selectivi.

Reporter: Care sunt diferenţele între pieţele pe care lucraţi - Europa faţă de Orientul Mijlociu şi Asia?

Reto Faber:Cu siguranţă, principala diferenţă este mărimea pieţelor şi nivelul de dezvoltare. Fără excepţie, pieţele din Vestul Europei sunt foarte dezvoltate, cu un grad mare de automatizare. Pe de altă parte, pieţele din Orientul Mijlociu şi Africa sunt tinere, au nevoie de dezvoltare, sunt mai complexe şi serviciile către acestea sunt diferite. Eforturile pentru promovare la standarde sunt mai mari.

Consider că nici unele nu sunt foarte atractive, în prezent.

Europa de Vest se confruntă cu provocări, în termeni de creştere. Problemele, pe termen scurt, sunt dobânzile scăzute, situaţia macroeconomică.

Africa şi-a pierdut din strălucire, pieţele trec, fiecare, prin propriile probleme.

În Orientul Mijlociu, problemele sunt legate de preţul petrolului şi de situaţiile politice. Arabia Saudită este interesantă, pentru că, sub noul prinţ, se discută tot mai mult de liberalizare, vorbim de o piaţă care va începe să investească pe bursă.

Reporter: Unde se află România, pe acest spectru?

Reto Faber:România este undeva la mijloc, mai este mult spaţiu pentru îmbunătăţiri. Din punct de vedere macroeconomic, România este în poziţie destul de bună - economia este sănătoasă, are una din cele mai mari creşteri din UE, mediul economic pare stabil. Pare că există un consens că România este în dezvoltare şi suntem rezonabil optimişti că va continua să se devolte.