Expunerea băncilor străine pe economia ţării noastre a scăzut cu peste 3,3 miliarde dolari în primele trei luni din acest an, la 46,44 miliarde de dolari, cu aproape 25 miliarde dolari sub nivelul maxim atins la finele anului 2008, potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale (BRI). Ritmul reducerii a crescut, în trimestrul precedent expunerea coborând cu trei miliarde dolari faţă de trimestrul anterior.
Datele se referă la activele finanţate extern din economie, inclusiv împrumuturi ale băncilor străine către companii, bănci şi instituţii de stat, obligaţiuni şi finanţarea subsidiarelor locale ale instituţiilor financiare străine.
Astfel, finanţarea externă către ţara noastră a coborât de la 49,8 miliarde dolari la sfârşitul anului trecut la 46,44 miliarde dolari la finele lunii martie. Declinul din primul trimestru al acestui an a fost resimţit în principal în zona băncilor, având în vedere că activele finanţate extern din sectorul nebancar au scăzut cu numai 500 milioane de dolari, de la 19,7 miliarde dolari la 19,2 miliarde dolari.
Procesul de reducere a expunerii băncilor străine faţă de ţara noastră era aşteptat de la debutul crizei, nereprezentând o surpriză, ne-a declarat analistul economic Aurelian Dochia. Domnia sa a explicat: "Încă de când a început criza financiară, au existat temeri că vor avea loc ieşiri de capital din România, care vor afecta stabilitatea financiară. Reducerea finanţării băncilor din ţara noastră reprezintă doar o componentă a diminuării acestor fluxuri. Remiterile de la românii din străinătate şi investiţiile străine directe au scăzut, la rândul lor, şi nu fost compensate de fondurile europene, ci doar prin împrumuturi guvernamentale".
Aurelian Dochia se aşteaptă ca reducerea expunerilor instituţiilor de credit faţă de economia noastră să se tempereze, având în vedere că multe împrumuturi contractate de băncile locale de la instituţiile-mamă au ajuns la scadenţă, iar ţara noastră are potenţial de dezvoltare cu toate vulnerabilităţile sale. "Asistăm la o reechilibrare a raportului dintre credite şi depozite, care ajunsese la 500%, în urmă cu câţiva ani", consideră analistul, care aminteşte că, în anul 2010, Banca Centrală a Austriei impusese băncilor austriece prezente în Europa Centrală şi de Est limitarea noilor credite acordate la 110% din fondurile reprezentate de depozite, măsură la care a renunţat anul trecut. "Nivelul de 110%, cerut atunci, este apropiat de cel la care sistemul nostru bancar a ajuns în prezent", arată domnia sa.
Aurelian Dochia nu se aşteaptă, însă, la o revenire a finanţărilor către băncile autohtone, având în vedere că noile cerinţe de capital, impuse de acordul Basel III, fac ca băncile străine să aibă un apetit scăzut faţă de o creştere a expunerilor pe Europa Centrală şi de Est. Peisajul bancar din ţara noastră urmează să sufere modificări, potivit analistului, care a continuat: "Un aspect pozitiv al reducerii prezenţei băncilor străine în România îl reprezintă creşterea ponderii băncilor cu capital românesc, o idee promovată de mulţi. Ce trebuie să avem în vedere, însă, este că nevoile de capital ale băncilor nu pot fi susţinute doar de capitalul autohton".
Soldul creditelor acordate de băncile străine autohtone a scăzut în primul trimestru cu aproape patru miliarde de dolari, de la 41,4 miliarde dolari, la sfârşitul anului, la 37,5 miliarde de dolari, la finele lui martie. În zona nebancară, creditarea a coborât de la 16,25 miliarde de dolari la 15,2 miliarde de dolari.
Finanţarea din străinătate atrasă de economie a atins maximul istoric de 71,1 miliarde de dolari la finele anului 2008, înainte de criza mondială.