Extinderea BRICS: Provocări noi în redefinirea puterii globale

Summitul BRICS care are loc în aceste zile în Kazan, Rusia, are pe ordinea de zi şi cererea formulată de Turcia pentru a dobândi statutul de membru cu drepturi depline al respectivei organizaţii economice, după ce până acum a avut statut de observator. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a formulat această cerere încă din anul 2018, dar discuţiile au rămas nesoluţionate, fiind redeschise în 2023, iar cererea a fost înaintată în primăvara anului 2024, deoarece Turcia vede în BRICS o oportunitate de a-şi diversifica alianţele economice şi de a-şi consolida statutul de putere regională în Orientul Apropiat şi Orientul Mijlociu. Dacă solicitarea Turciei va fi aprobată la şedinţa de astăzi a liderilor BRICS, vom avea parte de noi provocări în redefinirea puterii globale, mai ales în Orientul Mijlociu ce este măcinat de mai bine de un an de conflictul deschis dintre Israel - pe de o parte, şi Hamas, Hezbollah, rebelii Houthi şi Iran - de cealaltă parte.

Dar ce este BRICS? Vorbim despre o organizaţie interguvernamentală alcătuită iniţial din Brazilia, Rusia, India şi China, în anul 2009, la Yekaterinburg, Rusia. Concepţia sa a fost influenţată de un raport din 2001 al economistului Jim O'Neill, care a identificat aceste ţări ca fiind economii emergente cu un mare potenţial de creştere, capabile să contracareze influenţa economică a grupului G7. Africa de Sud a fost invitată să se alăture în anul 2010, transformând BRIC în BRICS.

Potrivit documentelor oficiale, scopul primordial al BRICS este de a crea un echilibru economic global mai echitabil, oferind o platformă alternativă ţărilor emergente pentru coordonarea politicilor economice şi financiare. De-a lungul anilor, organizaţia s-a concentrat pe subiecte majore precum reforma instituţiilor globale, dezvoltarea infrastructurii şi combaterea sărăciei prin iniţiative financiare, cum ar fi Noua bancă de Dezvoltare (New Development Bank - NDB) şi Aranjamentul de Rezervă Contingentă (CRA), care oferă sprijin financiar membrilor în perioade de criză.

• Finanţări de 34 miliarde dolari prin intermediul NDB

În perioada 2012-2020, BRICS a trecut printr-o serie de evoluţii semnificative, consolidându-se atât din punct de vedere instituţional, cât şi ca platformă de cooperare între economiile emergente. În 2012, blocul a anunţat proiectul BRICS Cable, un cablu submarin de fibră optică care urma să conecteze ţările din grup şi restul ţărilor din sudul lumii. Ideea principală era de a reduce dependenţa ţărilor din lumea a treia de sistemul de telecomunicaţii existent, despre care BRICS spune că este controlat de Occident.

În iunie 2012, organizaţia s-a oferit să investească 75 miliarde dolari în investiţiile FMI cu condiţia ca BRICS să aibă o pondere mai mare în procesul decizional al fondului. Întrucât planul acesta a eşuat, în 2014 statele membre au decis crearea propriei instituţii financiare - Noua Bancă de Dezvoltare (NDB) care a fost lansată oficial în anul 2015 şi are sediul la Shanghai, China. NDB a fost creată ca o alternativă la instituţiile financiare occidentale, precum Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). Capitalul iniţial al băncii a fost de 100 de miliarde dolari, toate ţările având o cotă egală. Nicio ţară nu-şi poate mări cota fără aprobarea celorlalţi membri. Banca BRICS se concentrează pe împrumuturi pentru finanţarea proiectelor de infrastructură, pe proiecte de "dezvoltare durabilă" şi pe dezvoltarea relaţiilor cu alte organizaţii şi bănci multilaterale. De la înfiinţarea sa, a finanţat 96 de proiecte în valoare totală de 34 de miliarde de dolari. Cifra poate părea impresionantă, dar, în realitate, reprezintă doar o fracţiune din împrumuturile acordate de Banca Mondială. Prin comparaţie, numai în 2021, Banca Mondială a vărsat 98 de miliarde de dolari în împrumuturi, granturi şi investiţii.

Potrivit datelor oficiale ale BRICS, NDB a jucat un rol crucial în finanţarea proiectelor legate de recuperarea economică în urma pandemiei de COVID-19, oferind împrumuturi de miliarde de dolari pentru a sprijini statele membre ale organizaţiei să facă faţă crizei economice globale.

Pe lângă NDB, BRICS a creat în 2014 un alt mecanism financiar important: Aranjamentul de Rezervă Contingentă (CRA). Acesta reprezintă un fond de rezervă în valoare de 100 miliarde dolari, destinat să ajute membrii să facă faţă crizelor de lichiditate şi să stabilizeze pieţele financiare în cazul unor şocuri economice externe. CRA a fost conceput ca o alternativă la FMI, oferind sprijin fără condiţii stricte de politici economice, spre deosebire de instituţiile financiare internaţionale tradiţionale

Un alt punct central al activităţii BRICS din această perioadă a fost accentul pe cooperarea statelor membre aflate la sud de ecuator, prin crearea unui model de colaborare între ţările în curs de dezvoltare menit să sprijine creşterea economică şi schimbul de cunoştinţe între economiile emergente. Această iniţiativă a fost concretizată prin crearea unor platforme academice şi de cercetare, cum ar fi Forumul Academic BRICS şi Consiliul de Cercetare BRICS, care au facilitat colaborarea între experţi şi guvernele statelor membre.

• Extinderea BRICS, contestată de India şi Brazilia

În ultimii trei ani, BRICS a evoluat semnificativ, punând accent pe extinderea sa şi pe problema "dedolarizării", adică reducerea dependenţei de dolarul american în tranzacţiile comerciale internaţionale. În cadrul summitului din 2023, găzduit de Africa de Sud, s-a luat decizia de a invita şase noi membri: Arabia Saudită, Iran, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Etiopia şi Argentina. Totuşi, în contextul unei schimbări politice în Argentina, noul preşedinte, Javier Milei, a retras cererea de aderare a ţării sale la BRICS, pe motiv că nu doreşte ca Argentina să fie aliată cu "regimuri comuniste".

Extinderea BRICS este văzută ca o măsură de consolidare a influenţei organizaţiei pe scena mondială. China a susţinut această expansiune ca o oportunitate de a transforma BRICS într-o contrapondere economică la G7, în timp ce Rusia a promovat integrarea de noi membri pentru a reduce izolarea diplomatică cauzată de sancţiunile internaţionale după invazia Ucrainei. Totuşi, India şi Brazilia au fost mai reticente, temându-se de o posibilă dominaţie a Chinei şi de pierderea influenţei lor în cadrul blocului economic.

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, care a condus ţara din 2019 până în 2022, a manifestat o atitudine sceptică faţă de extinderea BRICS, argumentând că o astfel de mişcare ar putea diminua influenţa Braziliei în cadrul organizaţiei. Brazilia a susţinut o abordare treptată, cu noi membri având iniţial statut de observatori, urmând să devină membri deplini numai după îndeplinirea unor criterii stricte. Acest scepticism faţă de extindere a fost motivat parţial de temerile legate de influenţa tot mai mare a Chinei în cadrul blocului şi de faptul că multe dintre ţările care doreau să se alăture erau state musulmane, ceea ce ar fi putut crea noi dinamici politice şi economice în cadrul BRICS.

Deşi Brazilia a continuat să participe activ la summiturile BRICS şi să colaboreze în cadrul proiectelor economice comune, a existat o uşoară distanţare faţă de China şi Rusia. Bolsonaro a avut o relaţie problematică cu China, în principal din cauza criticilor publice legate de gestionarea pandemiei de COVID-19, ceea ce a afectat cooperarea dintre cele două ţări. De asemenea, Brazilia a încercat să-şi menţină o poziţie echilibrată faţă de conflictul din Ucraina, evitând să se alinieze clar la politica de sancţiuni impuse de Occident împotriva Rusiei.

În 2023, odată cu revenirea la putere a lui Luiz Inacio Lula da Silva, Brazilia a început să adopte o abordare mai deschisă în cadrul BRICS. Lula a sprijinit ideea cooperării statelor din sudul global, membre ale organizaţiei, şi a reluat relaţiile economice cu China într-un mod mai pragmatic. Totuşi, Brazilia a continuat să manifeste rezerve faţă de o expansiune accelerată a BRICS, încercând să găsească un echilibru între menţinerea influenţei sale în bloc şi promovarea unor alianţe strategice în afara acestuia.

• Dedolarizarea, tema BRICS după războiul declanşat de Rusia în Ucraina

Unul dintre cele mai dezbătute subiecte în cadrul BRICS din ultimii ani a fost iniţiativa de a crea o monedă comună care să înlocuiască dolarul în tranzacţiile comerciale dintre membrii blocului. Această discuţie este impulsionată de China şi Rusia, care încearcă să reducă dependenţa de dolar, mai ales în contextul sancţiunilor economice impuse Rusiei după 2022. Totuşi, deşi tema "dedolarizării" este promovată intens, realizarea unei monede comune întâmpină numeroase provocări, inclusiv diferenţele economice semnificative dintre membrii BRICS şi complexitatea unei tranziţii economice de asemenea amploare.

Un aspect esenţial este implicarea Chinei, care a susţinut puternic utilizarea yuanului în tranzacţiile internaţionale. Deja, în contextul sancţiunilor occidentale, Rusia şi-a crescut tranzacţiile în yuan, iar alte ţări BRICS au început să exploreze soluţii similare pentru a evita expunerea la fluctuaţiile dolarului.

Cu toate acestea, deşi conceptul de monedă comună a fost discutat intens, nu s-a ajuns încă la un consens clar, iar perspectivele imediate pentru o asemenea monedă rămân incerte, având în vedere complexitatea tehnică şi politică a unui asemenea proiect.

După cum se poate observa, BRICS se află într-o perioadă de transformare, pe măsură ce extinderea şi ambiţiile economice ale blocului cresc. Deşi există tensiuni între membrii săi - India fiind îngrijorată de influenţa Chinei, iar Brazilia de pierderea de influenţă - organizaţia continuă să atragă interesul multor economii emergente care caută alternative la sistemul financiar occidental. Temele dedolarizării şi ale unei monede comune rămân provocări majore, dar şi oportunităţi pentru BRICS de a-şi consolida poziţia în economia globală. Succesul acestor iniţiative va depinde de capacitatea blocului de a depăşi diferenţele interne şi de a crea un consens în jurul unei strategii comune.

Citeşte BRICS: Cum va contura Summitul din Rusia viitorul lumii?