EY Consumer Index România 2024: Presiunile financiare ale românilor redefinesc priorităţile lor de consum

Peste jumătate dintre respondenţi (56%) sunt preocupaţi de creşterea costurilor pentru energie electrică, gaz şi apă. Accesul la asistenţă medicală de calitate (54%) şi posibilitatea de a găsi un loc de muncă (52%) sunt alte preocupări importante. De asemenea, 48% din respondenţi sunt îngrijoraţi de creşterea impozitelor şi a costului alimentelor, iar 40% cred că nu vor putea cumpăra o casă în viitorul apropiat.

Majoritatea tinerilor cu vârste între 18 şi 30 de ani sunt cel mai îngrijoraţi că nu vor putea cumpăra o locuinţă fără ajutor financiar. Surprinzător, 81% dintre tinerii între 18 şi 24 de ani sunt extrem de preocupaţi de rezultatul alegerilor politice, iar 83% sunt îngrijoraţi de creşterea costului vieţii. În ceea ce priveşte evoluţia economiei naţionale, 68% dintre respondenţii între 51 şi 65 de ani sunt îngrijoraţi de viitorul acesteia.

Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte şi liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România, a rezumat astfel concluziile studiului EY Consumer Index derulat în perioada noiembrie-decembrie a acestui an: "În 2024, starea de pesimism a românilor s-a accentuat, atât în ceea ce priveşte situaţia financiară personală, cât şi economia naţională. Dacă în 2023, principala îngrijorare era legată de creşterea preţurilor şi a costului vieţii din cauza inflaţiei, în 2024, 70% dintre respondenţi sunt preocupaţi de rezultatele alegerilor politice, considerate determinante pentru economia României. Alte îngrijorări majore includ creşterea costului vieţii (68%) şi mersul economiei (61%)".

Principalele tendinţe de consum în 2024

În 2024, românii manifestă o atenţie sporită pentru a nu irosi mâncarea, procentul celor care adoptă acest comportament crescând semnificativ de la 80% anul trecut, la 89%. De asemenea, 61% dintre respondenţi nu simt nevoia de a fi la curent cu ultimele tendinţe în modă, iar 58% preferă să repare lucrurile în loc să le înlocuiască. Cât priveşte mărcile, 39% dintre respondenţi consideră că mărcile nu sunt foarte importante în deciziile lor de cumpărare.

În ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor, accesoriile de modă (68%), electronicele de consum (59%) şi jucăriile sau gadgeturile (58%) sunt principalele categorii vizate. În contrast, îmbrăcămintea, încălţămintea şi produsele de frumuseţe şi cosmetice sunt mai puţin vizate pentru economisire.

În timp ce respondenţii cu vârste sub 30 de ani doresc să îşi reducă achiziţiile pentru a economisi bani, cei din categoria de vârstă de peste 51 de ani tind să cumpere mai puţin, raţionalizându-şi nevoile de consum.

Comparativ cu anul trecut, mai mulţi respondenţi intenţionează să adopte o atitudine mai prudentă faţă de consum şi să îşi reducă cheltuielile. Totuşi, în anumite domenii, estimările consumatorilor arată că acest lucru nu va fi posibil, din cauza creşterilor anticipate ale costurilor, în special pentru energie (57%), alimente proaspete (38%) şi îmbrăcăminte-încălţăminte (23%). În plus, respondenţii prevăd cheltuieli mai mari pentru vacanţe şi sărbători (41%), activităţi recreative (27%) şi cadouri sau donaţii caritabile (26%).

Reducerea cheltuielilor vizează categorii precum mobilier sau electrocasnice (43%), gustări şi snacks-uri (41%), mâncare de la restaurant (39%), articole de lux (39%) sau echipamente sportive (32%).

Consumatorii sunt din ce în ce mai deschişi să cumpere produse marcă proprie oferite de retaileri din categoriile de alimente proaspete (64%), îngrijirea casei şi a gospodăriei (53%) şi alimente ambalate (51%). În contextul creşterii generale a preţurilor, 62% dintre respondenţi consideră că produsele marcă proprie îi ajută să economisească bani. Totuşi, interesul pentru îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii marcă proprie a retailerilor a scăzut semnificativ, de la 36% anul trecut la doar 26% în prezent.

Aproape două treimi dintre respondenţi (64%) au observat că unele mărci au redus dimensiunile pachetelor, menţinând însă preţurile constante sau chiar crescându-le. Acest fenomen, cunoscut sub denumirea de shrinkflation, influenţează percepţia consumatorilor. În acest context, interesul pentru evenimentele de cumpărături, precum Black Friday sau Valentine's Day a crescut, atingând 60% în acest an, comparativ cu 51% anul trecut. Aceasta sugerează o dorinţă mai mare de a profita de reduceri şi oportunităţi de economisire.

Cumpărăturile exclusiv online au câştigat popularitate, fiind preferate de 50% dintre respondenţi în timpul ultimului eveniment major de reduceri, cu o creştere de 4% faţă de anul anterior. La ultimul mare eveniment de cumpărături, majoritatea respondenţilor (32%) au declarat că au cheltuit aproximativ la fel ca în anii anteriori; totuşi, 27% au raportat cheltuieli mai mari, iar 24% au cheltuit mai puţin.

Pentru perioada sărbătorilor şi vacanţelor din decembrie şi ianuarie, 39% dintre respondenţi se aşteaptă să cheltuiască aproximativ la fel ca anul trecut, iar 37% prevăd cheltuieli mai mari.

Pesimism generalizat

Românii manifestă, în general, un nivel ridicat de pesimism, această trăsătură fiind evidenţiată în numeroase studii sociale şi economice. Este pentru prima dată în ultimii trei ani când sondajul anual EY România relevă clar capitolele la care respondenţii au bifat, în proporţii semnificative, opţiunea "îngrijorat".

Două treimi (67%) dintre respondenţi se tem că situaţia economică se va înrăutăţi, ceea ce reprezintă o creştere de 7% faţă de anul precedent. În ceea ce priveşte locurile de muncă, 60% dintre respondenţi estimează că situaţia va rămâne neschimbată în 2024, ceea ce sugerează aşteptări scăzute privind îmbunătăţirea pieţei muncii. De asemenea, în 2024, peste jumătate dintre respondenţi (59%) se declară extrem de îngrijoraţi de conflicte şi războaie externe.

"Aşteptările privind creşterile de taxe şi impozite, inflaţia în ascensiune, deficitul bugetar care depăşeşte limitele acceptate de Uniunea Europeană şi majorarea constantă a preţurilor la produsele de bază contribuie la un climat tot mai îngrijorător. Toate aceste aspecte, coroborate cu tensiunea specifică unui an electoral, vin să explice pesimismul accentuat resimţit de români", concluzionează Georgiana Iancu.