EY Romania: Deficitele gemene ale României. Riscuri ascunse pentru viitorul economic

"Deficitele gemene" ale ţării se referă la simultaneitatea unui deficit bugetar şi a unui deficit al balanţei comerciale, fenomene care indică o gestionare economică deficitară, spune Victor Iancu, Partener, lider al departamentului de Strategie, EY România.

În contextul României, aceste deficite ridică îngrijorări pentru stabilitatea economică pe termen lung. Deficitul bugetar survine atunci când cheltuielile guvernamentale sunt mai mari decât veniturile, iar deficitul balanţei comerciale este cauzat de importuri mai mari decât exporturi. Astfel, aceste dezechilibre creează riscuri ascunse pentru economia ţării.

Ele reprezintă un semnal de alarmă pentru economişti, indicând vulnerabilităţi structurale cu efecte asupra mediului de afaceri, investitorilor şi populaţiei. Aceste riscuri includ creşterea inflaţiei, dobânzilor, deprecierea monedei naţionale, reducerea competitivităţii economice şi instabilitatea politică sau socială. Deşi pericolele sunt evidente, acţiunile întreprinse până în prezent pentru a aborda acest fenomen nu reflectă în mod adecvat urgenţa necesară, ceea ce poate fi atribuit unor factori politici şi instituţionali.

Percepţiile şi circumstanţele specifice României contribuie la o reacţie lentă a factorilor de decizie, iar acest lucru reprezintă un risc semnificativ pentru viitorul economic al ţării. Deşi datoria publică a României este relativ scăzută comparativ cu media Uniunii Europene, această percepţie că există "spaţiu fiscal" poate duce la o amânare a reformelor fiscale şi structurale necesare. Această întârziere poate avea consecinţe grave, având în vedere experienţele altor ţări care au ignorat semnalele de alarmă şi au ajuns să treacă prin crize economice majore.

Cazul Greciei din timpul crizei datoriilor suverane din anii 2010 subliniază riscurile asociate cu gestionarea fiscală defectuoasă şi cu deficitele comerciale persistente, care pot duce la o criză economică severă. România, deşi beneficiază de apartenenţa la Uniunea Europeană şi de sprijin financiar prin fonduri structurale şi PNRR, riscă să ajungă într-o situaţie similară dacă nu implementază reforme fiscale şi structurale adecvate. Dependenţa de resurse externe, chiar şi în condiţiile unui grad înalt de eficienţă al fondurilor, nu poate înlocui soluţiile interne esenţiale, iar gândirea politică pe termen scurt a fost un factor constant în dezvoltarea economică a României în ultimele decenii, ceea ce poate întârzia implementarea schimbărilor necesare.

Decidenţii din România se concentrează frecvent pe rezultate imediate, influenţate de ciclurile electorale, în detrimentul unei viziuni pe termen lung, esenţială pentru sustenabilitatea economică. Politicile de reducere a impozitelor, creşterile salariale necorelate cu productivitatea şi majorările nesusţinute de pensii stimulează temporar consumul, dar maschează dezechilibrele structurale ale economiei, cum ar fi dependenţa de importuri şi lipsa investiţiilor strategice. Aceste măsuri contribuie la adâncirea deficitelor gemene şi vulnerabilizează economia, iar absenţa unei strategii pe termen lung face ca România să nu aibă o viziune clară privind viitorul său economic, în contrast cu ţări din regiune care şi-au formulat planuri de dezvoltare bazate pe competitivitate şi inovare.

Creşterea economică a României în ultimii ani a fost în mare parte determinată de consum, iar îmbunătăţirile la nivelul productivităţii şi diversificării exporturilor au fost limitate, lăsând economia vulnerabilă. Stabilitatea leului, susţinută de politica monetară prudentă a BNR, a contribuit la lipsa unui sentiment de urgenţă, evitând panica sau spiralele inflaţioniste observate în alte ţări. În ciuda riscurilor asociate deficitelor gemene, România nu a trecut încă printr-o criză acută care să mobilizeze opinia publică şi mediul politic, iar acest lucru poate duce la întârzieri în adoptarea măsurilor corective. Totuşi, pericolul deficitelor gemene nu constă în impactul imediat, ci în erodarea stabilităţii economice pe termen lung, iar vulnerabilităţile structurale nu pot fi ignorate pe termen lung.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din lume, cu 392.995 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 51,2 miliarde de dolari în anul fiscal 2024.