FALIMENTUL GRECIEI? Politicienii noştri nu dau doi bani pe Sofocle

Grecia ameninţă că dă UE în judecată

• Yanis Varoufakis: "Tratatele UE nu prevăd ieşirea din zona euro şi noi refuzăm să o acceptăm"

Grecia a ameninţat că va da în judecată Uniunea Europeană (UE) ca să blocheze excluderea ţării din zona euro şi să evite sufocarea sistemului bancar, potrivit Daily Telegraph. O acţiune la Curtea Europeană de Justiţie împotriva instituţiilor UE ar fi o decizie fără precedent şi ar complica situaţia Greciei.

"Guvernul grec îşi va folosi toate drepturile legale", a afirmat ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, subliniind: "Primim consiliere şi cu siguranţă vom lua în considerare o acţiune la Curtea Europeană de Justiţie.

Tratatele UE nu prevăd ieşirea din zona euro şi noi refuzăm să o acceptăm. Calitatea noastră de membru nu este negociabilă".

Declaraţia a fost făcută după ce liderii europeni au avertizat că Grecia va fi forţată să iasă din uniunea monetară dacă, la referendumul de duminică, alegătorii eleni resping măsurile de austeritate propuse de creditorii internaţionali.

Vicecancelarul german Sigmar Gabriel consideră că poporul grec nu trebuie să îşi facă iluzii cu privire la alegerea pe care o are de făcut. "Trebuie să fie foarte clar ce este în joc. În esenţă, este vorba despre un da sau un nu pentru menţinerea în zona euro", a subliniat acesta.

Oficialii greci iau în considerare să dea în judecată şi Banca Centrală Europeană (BCE) pentru că această instituţie a decis să îngheţe finanţarea băncilor din Grecia, deşi datoria instituţiei este să asigure stabilitatea financiară.

Amintim că, duminică, premierul elen Alexis Tsipras a decis să convoace în 5 iulie un referendum pe tema măsurilor de austeritate solicitate de creditorii Greciei.

Anunţul a luat prin surprindere miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogroup), care au respins solicitarea autorităţilor de la Atena de a prelungi cu o lună programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro.

Grecia trebuia să plătească ieri o datorie de 1,6 miliarde de euro către FMI şi tot ieri urma să expire programul internaţional de finanţare. Ministrul elen de finanţe, Yanis Varoufakis, a confirmat că Grecia nu va plăti tranşa către FMI, ceea ce atrage intrarea oficială a ţării în incapacitate de plată.

Ieri, Grecia le-a trimis creditorilor o propunere pentru un nou acord de finanţare pe doi ani, convenit cu Mecanismul European de Stabilitate (ESM) şi în paralel a făcut un apel la restructurarea datoriilor.

"Grecia rămâne la masa negocierilor şi încearcă să găsească o soluţie viabilă care să îi permită să rămână în zona euro", potrivit comunicatului de presă al Guvernului grec.

În aceste condiţii, preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a cerut organizarea unei teleconferinţe a miniştrilor de finanţe din zona euro, începând cu ora 17.00 GMT (ora României 20.00), pentru discuţii pe marginea propunerilor formulate de autorităţile de la Atena.

Până la închiderea ediţiei, nu a fost publicat vreun rezultat al discuţiilor.

Datoria totală a Greciei este de 320 de miliarde de euro, din care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Fitch a retrogradat băncile elene

Fitch Ratings a retrogradat calificativele de credit ale principalelor bănci elene - "Piraeus Bank" SA, "Eurobank Ergasias" SA, "National Bank of Greece" SA şi "Alpha Bank" AE -, după ce banca centrală a Greciei a recomandat închiderea băncilor şi impunerea de restricţii asupra mişcărilor de capital.

Fitch a revizuit în scădere calificativele pe termen lung şi scurt ale băncilor de la "CCC", respectiv "C", la "RD" (restricted default - intrare restricţionată în incapacitate de plată). Ratingurile de viabilitate au fost coborâte de la "ccc" la "f", cu perspectivă "stabilă".

Specialiştii Fitch consideră că băncile elene ar fi dat faliment şi ar fi intrat în incapacitate de plată dacă nu ar fi fost impuse restricţii asupra mişcărilor de capital, ţinând cont de retragerile masive din depozite şi de decizia BCE de a nu majora linia de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni.

Totodată, Standard & Poor's a retrogradat luni ratingul Greciei cu o treaptă, la "CCC-", afirmând că premierul elen Alexis Tsipras pune în pericol stabilitatea economică a ţării, prin convocarea referendumului.

Agenţia de evaluare financiară consideră că există o probabilitate de 50% ca Grecia să iasă din zona euro şi că falimentul ţării este inevitabil în următoarele şase luni, dacă circumstanţele nu se vor schimba. (A.V.)

•

• Băncile, redeschise pentru pensionari

Grecia redeschide astăzi o mie de sucursale bancare, pentru achitarea pensiilor celor care nu folosesc cardurile, a anunţat Ministerul de Finanţe de la Atena.

Sucursalele vor fi deschise până la sfârşitul săptămânii, iar pensionarii vor putea retrage până la 120 de euro.

Ministerul de Finanţe a dat asigurări că depozitele bancare sunt în siguranţă.

Pentru alte operaţiuni, băncile greceşti vor fi închise pe întreaga perioadă a acestei săptămâni, până la referendum.

•

• Germania, cel mai mare creditor al Greciei

Grecia le datorează creditorilor oficiali suma de 242,8 miliarde de euro, iar Germania este de departe cel mai mare creditor, potrivit calculelor Reuters, informează Agerpres. Cifra include împrumuturile acordate în cadrul celor două programe de asistenţă cu guvernele europene şi FMI, în valoare nominală de 220 de miliarde de euro până acum, din care o parte au fost rambursate, precum şi obligaţiunile guvernamentale greceşti deţinute de BCE şi alte bănci naţionale din zona euro.

Investitorii privaţi deţin obligaţiuni guvernamentale greceşti în valoare de 38,7 miliarde de euro. De asemenea, Guvernul grec a emis titluri de trezorerie pe termen scurt în valoare de 15 miliarde de euro, deţinute în principal de băncile greceşti.

BCE deţine obligaţiuni greceşti în valoare de aproximativ 18 miliarde de euro.

•

Platforma de tranzacţionare Tradeweb a oprit ieri tranzacţiile cu unele obligaţiuni ale Greciei, în urma unei notificări din partea autorităţii britanice de supraveghere financiară (FCA), în timp ce bursa din Luxembourg a sistat operaţiunile cu 28 de tipuri de obligaţiuni elene.

Bursa din Luxembourg a oprit tranzacţiile cu obligaţiunile "National Bank of Greece", "Alpha Bank", "Eurobank", "Piraeus Bank", "Eurobank", "Hellenic Railways Organisation" şi ale statului elen, conform Financial Times.

•

Fondul Elen de Stabilitate Financiară (HFSF) a luat fiinţă în iulie 2010, ca o entitate cu autonomie administrativă şi financiară, al cărei obiectiv este să contribuie la menţinerea stabilităţii sistemului bancar elen.

Fondul a devenit operaţional în 30 septembrie 2010, după ce a primit, pentru recapitalizarea băncilor elene, 50 de miliarde de euro din pachetul de salvare obţinut de Grecia în 2010, de la UE şi FMI. HFSF a recapitalizat creditorii eleni cu bonduri ale Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF), pe care băncile le pot utiliza drept colateral pentru finanţare directă de la Banca Centrală Europeană (BCE).

În primăvara lui 2013, HFSF şi Banca Greciei au condus procesul de fuziune a zece bănci din ţară, care a generat patru instituţii de credit "sistemice": National Bank of Greece, Alpha Bank, Eurobank-Ergasias, Pireaus Bank. HSFS a cumpărat toate acţiunile şi bondurile convertibile emise de bănci, devenind cel mai mare acţionar la instituţiile de credit greceşti.

HFSF a primit 48,2 miliarde de euro între 2012 şi 2014 pentru recapitalizarea băncilor elene. Băncile au utilizat peste 37,3 miliarde din aceşti bani, restul de 10,9 miliarde fiind nefolosiţi. Astfel, la începutul lui 2015, HFSF mai avea un capital tampon de 11 miliarde de euro în bonduri EFSF, pe care guvernul de atunci al Greciei intenţiona să-l transforme într-o linie de credit preventivă. Dar, după schimbarea puterii în Grecia, în ianuarie anul acesta, suma de 10,9 miliarde de euro a revenit la fondul de salvare al zonei euro şi poate fi utilizată dacă băncile au nevoie de recapitalizare, în condiţiile în care miniştrii de finanţe din zona euro îşi dau aprobarea.

HFSF mai are rezerve de lichidităţi de circa 856 milioane de euro - comisioane şi venituri.

Tot anul acesta, Mecanismul European de Stabilitate (ESM) a aprobat transferul a 555 de milioane de euro de la HFSF către statul elen.

În 2014, fondul a avut venituri din dobânzi de 76,7 milioane de euro, faţă de 167,6 milioane în 2013. Pierderile din deprecieri şi provizioane au fost de 284 milioane de euro.