FEBRA ROBOR - TRATATĂ DE BNR CU O DOZĂ ŞOC DE LICHIDITATE Piperea: "Isărescu dă vina pe Fisc pentru creşterea dobânzilor"

Actualizare 11:12 Indicele Robor la 3 luni a scăzut până la nivelul de 1,79%

Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a atins nivelul de 1,79%, după 15 zile consecutive de creştere, potrivit datelor publicate astăzi de Banca Naţională a României (BNR).

Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

Indicatorul a atins ieri nivelul de 1,8%, cel mai mare din 25 noiembrie 2014.

Acesta a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Vineri, indicele a atins pragul de 1,58%, luni 1,71%, iar ieri 1,8%.

Totodată, indicele Robor la şase luni a scăzut la 1,87%, după ce atinsese ieri nivelul de 1,89%, cel mai mare nivel din 7 ianuarie 2015 (1,92%).

Şi acest indicator a crescut accelerat în ultimele zile, atingând nivelul de 1,69% vineri şi 1,78% luni.

Creşterea indicelui Robor din ultimele zile este legată de probleme de lichiditate ale pieţei, în condiţiile în care gradul de colectare a Fiscului a crescut, iar specialiştii Băncii Naţionale a României (BNR) vor găsi soluţii pentru a tempera creşterea acestui indice, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, după o întâlnire cu reprezentanţi ai BNR.

(A.C.)

-------

Colectarea ANAF peste aşteptări a crescut ROBOR-ul - este concluzia principală a Guvernatorului Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu, transmisă, ieri, presei, în cadrul unui briefing.

Gradul de colectare a taxelor şi impozitelor a depăşit aşteptările, în luna septembrie şi, astfel, au fost retraşi mai mulţi bani din bănci, în piaţă creându-se o problemă de lichiditate, a explicat şeful Băncii Centrale creşterea abruptă a ROBOR din ultima perioadă, precizând: "Taxele şi impozitele sunt plătite între 20 şi 30 ale lunii. Atunci, banii firmelor şi populaţiei care există în bănci sunt absorbiţi şi merg în contul Trezoreriei statului, care se află la Banca Naţională a României. Deci nu se plimbă dintr-o bancă în altă bancă comercială, vin la Banca Naţională a României. Acest lucru echivalează cu o absorbţie de lichiditate. După 5-6 ale lunii următoare lichiditatea este «injectată» în piaţă. (...)

Ce a intervenit în luna aceasta o să vă surprindă: o performanţă mai bună în colectarea impozitelor. S-a colectat mai mult decât ne-am fi aşteptat".

În acest context, Banca Naţională a făcut o inserţie masivă de lichiditate, ieri, de 9,3 miliarde lei, ale cărei efecte asupra valorii ROBOR urmează să fie observate astăzi, potrivit guvernatorului, care a estimat că dobânzile din piaţă, inclusiv indicele ROBOR, vor oscila în jurul valorii de 1,75%, cu o marjă de plus/minus 1%.

"ROBOR, pe toate componentele sale, a fost calculat de dimineaţă, la ora 11.00, iar operaţiunile REPO au fost făcute după ora 12.00. Mâine (n.r. astăzi) veţi vedea efectele", a explicat şeful BNR, dând asigurări că vizita de ieri la Banca Naţională a ministrului Finanţelor Ionuţ Mişa a fost o pură coincidenţă cu injecţia de lichiditate.

"A fost o coincidenţă, ca să nu spun ghinion. Hotărâserăm cu o zi înainte, în comitetul care se reuneşte în ziua premergătoare Consiliului de Administraţie, când ne-am dat seama că evoluţia ROBOR este mai de durată decât de obicei", a răspuns Mugur Isărescu la o întrebare pe subiect.

BNR nu simte nicio presiune din partea politicului, a dat asigurări Guvernatorul BNR, precizând că evoluţia ROBOR nu a fost o mişcare deliberată.

• Piperea: "Isărescu jigneşte inteligenţa audienţei, prin răspunsurile sale"

Afirmaţiile făcute ieri de Guvernatorul Mugur Isărescu are mai multe implicaţii negative, consideră avocatul Gheorghe Piperea, consilierul premierului pe probleme de bănci, piaţă de capital, fiscalitate şi insolvenţă. Domnia sa ne-a precizat: "Prima concluzie ce reiese după declaraţiile lui Isărescu este faptul că, de câţiva ani, ROBOR stă la un nivel foarte redus din cauza lipsei de eficienţă în colectarea taxelor de către ANAF. Deci, nivelul ROBOR din ultimii ani, ţinut jos în mod artificial, s-a datorat excesului de lichidităţi în piaţă pentru că nu a reuşit ANAF să colecteze. Asta ne spune domnul Isărescu.

Înseamnă că acum, când ANAF îşi face treaba şi colectează, ceea ce ar trebui să ne intereseze pe toţi, creşte ROBOR-ul. Deci, vinovatul pentru că oamenii plătesc mai mult la bănci este Fiscul, în opinia Guvernatorului BNR, pentru că, în loc să stea în banca lui, a început să colecteze mai mult.

Eu mi-am pus întrebarea dacă nu cumva creşterea ROBOR a fost o măsură de retorsiune împotriva Fiscului, care le-a spus băncilor să îşi plătească impozitele. Prin ceea ce a spus Guvernatorul, îmi răspunde, printre rânduri, afirmativ la această întrebare".

Consilierul primului ministru se întreabă, de asemenea, de ce BNR nu a intervenit în piaţă mai devreme: "Mai este un aspect - după ce ROBOR creşte constant de atâtea zile, vine acum domnul Isărescu din vacanţă şi rezolvă această problemă injectând în piaţă 9,3 miliarde lei. Întrebarea fundamentală este de ce BNR nu a injectat lichiditate până acum".

Întrebat, în conferinţă, de ce BNR nu a intervenit să crească lichiditatea mai devreme de ieri, Mugur Isărescu a explicat că dobânzile din piaţă erau mult mai mici decât cea de politică monetară, conchizând: "Nu ar fi venit nimeni la 1,75%".

Avocatul Piperea consideră că răspunsul Guvernatorului Băncii Centrale "jigneşte inteligenţa celor prezenţi în sală".

Gheorghe Piperea este de părere că evoluţia ascendentă a ROBOR are două consecinţe ireversibile. În primul rând, există contracte de credit care au dobânzi în funcţie de ROBOR la trei sau la şase luni şi care deja au fost modificate, ratele lunare crescând cu câteva sute de lei.

În cel de-al doilea rând, dobânzile practicate pentru plasarea titlurilor de stat au fost majorate şi foarte greu vor reveni la nivelul de săptămâna trecută, conform domnului Piperea, care adaugă: "Acest lucru înseamnă că toate eforturile bugetare, inclusiv majorarea accizei, se cam topesc, iar Guvernul va trebui să găsească o altă soluţie fiscală care să acopere aceste sume care se pierd.

BNR ne spune că nivelul ROBOR este stabilit de piaţă. Însă, Masa Monetară ajungea în ianuarie la 100 miliarde lei, iar acum este de 200 miliarde lei, deci sunt foarte multe lichidităţi în piaţă, fără să luăm în calcul depozitele bancare. Astfel, conform legii cererii şi a ofertei, ROBOR ar fi trebuit să rămână scăzut pentru mult timp, având destulă lichiditate în piaţă".

• Guvernatorul BNR: "BNR va controla lichiditatea, dar în anumite limite"

Mugur Isărescu a dat asigurări că BNR va continua să controleze lichiditatea, dar în anumite limite, ROBOR nemaiajungând la valori aproape de zero: "Nu vindem iluzii populaţiei. S-a ieşit din perioada de dobânzi foarte scăzute peste tot în lume. (...). Inflaţia se duce spre 2% la sfârşitul anului. Dobânzile se vor plimba în acest interval. Mai reducem culoarul. Poate să scadă uşor sub 1%, dacă vom mai avea excese de lichiditate (...) Pentru noi, nu a fost o surpriză creşterea ROBOR. O surpriză a fost ritmul rapid de creştere. De altfel, noi am spus de foarte multă vreme că o creştere a dobâzilor este inevitabilă".

Guvernatorul BNR a menţionat şi faptul că raportul între creditele cu dobânzi fixe şi cele cu dobânzi variabile a crescut foarte mult în favoarea celor cu dobânzi variabile, care includ şi ROBOR şi, dacă ROBOR scade, atunci scade şi rata la credit. "Este adevărat că, dacă banca dă credite cu dobânzi fixe, atunci ea îşi ia măsuri protective", a concluzionat domnul Isărescu.

Domnia sa a admis că, în această perioadă, au avut loc presiuni pe cursul de schimb, care "s-a zbătut" la 4,59 lei/euro o perioadă îndelungată: "Aş fi ridicol să nu recunosc aceste presiuni, care sunt determinate de mişcările nerezidenţilor".

• Isărescu: "Articolul de lege care permite prezenţa ministrului Finanţelor la şedinţele CA ale BNR va fi eliminat"

Ministrul Finanţelor Publice Ionuţ Mişa a fost, ieri, la Banca Naţională a României (BNR), să discute cu membrii conducerii Băncii Centrale despre creşterea indicelui ROBOR din ultima perioadă.

Cele două părţi au avut o discuţie tehnică pentru întărirea colaborării dintre Guvern, Ministerul Finanţelor şi BNR, potrivit domului Mişa, care a precizat că intervenţia sa a fost una strict tehnică, pentru a identifica o soluţie optimă de împletire a politicilor fiscale cu cele monetare, astfel încât să avem o situaţie cât mai stabilă în economie. Ceea ce l-a determinat pe şeful de la Finanţe să ajungă la Banca Centrală a fost creşterea din ultima perioadă a indicelui ROBOR, despre care cele două părţi au vorbit.

Evoluţia ascendentă a ROBOR din ultimele zile este legată de problemele de lichiditate ale pieţei, în condiţiile în care Fiscul şi-a crescut gradul de colectare, a declarat Ionuţ Mişa la ieşirea de la discuţii. Specialiştii Băncii Naţionale a României vor găsi soluţii pentru temperarea creşterii dobânzii ROBOR, a spus, ieri, ministrul de resort, după întâlnirea de la BNR. Oficialul a mai adăugat că există instrumente pentru reglarea lichidităţii, pe care BNR le are la dispoziţie.

Ministrul Mişa a explicat: "Întâlnirea a avut ca scop principal întărirea colaborării între Ministerul de Finanţe, Guvern şi BNR. Fiecare dintre noi are rolul lui. Atât timp cât Ministerul de Finanţe adoptă politici fiscale coerente şi BNR politici monetare coerente, vom reuşi să realizăm un element de stabilitate. Acesta a fost şi obiectivul întâlnirii, să vedem situaţia din piaţă, care sunt soluţiile legate de lichiditate şi de o împletire mai bune a politicilor fiscale cu politica monetară pe care o realizează BNR. Specialiştii din BNR vor găsi şi vor decide soluţia pentru a tempera această creştere a ROBOR. Vor da, probabil, ulterior, mai multe detalii şi mai multe relaţii despre deciziile luate la nivelul Consiliului de Administraţie. Prezenţa mea a constat în a discuta strict tehnic despre ce se întâmplă astăzi, despre evoluţia ROBOR".

Şi Mugur Isărescu a spus că discuţiile cu Ionuţ Mişa au fost tehnice, menţionând că independenţa BNR nu înseamnă să ia decizii de una singură, ci să aibă putere de negociere şi colaborare cu celelalte instituţii ale statului.

De asemenea, domnia sa a precizat că, potrivit legii de funcţionare a BNR, ministrul Finanţelor are dreptul să participe la şedintele CA ale BNR, fără drept de vot. Având în vedere legislaţia europeană, acest lucru se va schimba, a anunţat Guvernatorul BNR, menţionând că articolul de lege care permite prezenţa ministrului Finanţelor la şedinţele CA va fi eliminat, mai ales odată cu aderarea noastră la zona euro.

Indicele ROBOR este rata medie a dobânzii la care se împrumută băncile între ele, iar creşterea lui va influenţa dobânzile aferente creditelor în lei.

În ultimele aproape două săptămâni, valoarea acestui indice a crescut constant, ieri ROBOR la trei luni ajungând la 1,8%, nivel care nu a mai fost atins din noiembrie 2014. Luni, ROBOR la trei luni a fost 1,71%. BNR a anunţat, ieri, că ROBOR la şase luni a urcat la 1,89% (cel mai mare nivel din 7 ianuarie 2015), de la 1,78% luni. La nouă luni, ROBOR a crescut de la 1,78% luni, la 1,88% ieri.