FEBRUARIE FINANCIAR De trei ori Orban şi Covid19

Luna februarie a fost marcată atât de virusul chinezesc, cât şi de "schimbarea" repetată a Executivului, care, din Guvernul Orban a devenit... Guvernul Orban, a­vând aceeaşi componenţă ca cel de dinaintea sa şi, respectiv, Guvernul Cîţu, cu aceiaşi miniştri, excluzându-l pe cel al Finanţelor - Florin Cîţu - propus pentru funcţia de premier, de preşedintele Klaus Iohannis.

Cele 29 de zile ale lunii trecute s-au scurs sub semnul coronavirusului, care ne-a ameninţat din toate părţile, provocând scăderea bursei, temeri pe piaţa turismului, emoţii în sectorul importatorilor, isterie în supermarketuri, cozi la farmacii etc.

În februarie a fost depistat şi primul caz de Covid19 la noi, în Gorj, după vizita unor italieni în judeţ. După tânărul gorjean de 25 de ani diagnosticat cu Covid19 şi al cărui test a ieşit negativ după două zile de spitalizare în care nu i s-a administrat niciun tratament pentru că era asimptomatic, încă două cazuri de infectare cu coronavirus au mai fost confirmate în România, luna trecută. Este vorba despre un bărbat din Maramureş şi despre o femeie din Timiş.

În timp ce virusul din China a creat panică în ţară, Guvernul a fost trântit prin moţiune de cenzură, după care acelaşi cabinet Orban, cu toţi miniştrii săi, a fost repus în funcţie. În doar câteva zile, Orban şi-a depus mandatul, Klaus Iohannis desemnându-l pe Cîţu pentru funcţia de prim ministru.

Aşadar, prin moţiunea de cenzură "Guvernul Orban/PNL - privatizarea democraţiei româneşti", iniţiată de PSD şi susţinută de UDMR, Guvernul Orban a fost demis cu 261 de voturi.

La vremea respectivă, Iohannis a declarat: "Guvernul rămâne în funcţie. Lucrurile se vor mişca. Eu în continuare sunt adeptul alegerilor anticipate. Voi insista ca în continuare să fie votat un Guvern care vine cu o agendă reformatoare. După părerea mea, este inadmisibil să pierdem timpul pentru că avem în continuare un PSD care nu îşi doreşte reforme. Soluţia cea mai corectă pentru România este întoarcerea la electorat. Trebuie să avem o majoritate parlamentară care sprijnă acest efort".

Ludovic Orban s-a declarat mândru de realizările sale din cele trei luni de guvernare, precizând că "Guvernul cade în picioare".

Ulterior, a fost desemnat, numit şi învestit acelaşi Guvern, după care, în 26 februarie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că Ludovic Orban şi-a depus mandatul de prim-ministru desemnat şi că a convocat consultări cu partidele pentru desemnarea unui nou premier. Klaus Iohannis a explicat că gestul lui Orban este determinat de expirarea termenului de 15 zile în care ar fi trebuit ca Guvernul să primească votul de învestitură, acuzând din nou PSD pentru aceas­tă situaţie.

Şeful statului a spus că Ludovic Or­ban rămâne prima sa opţiune pentru premier. Întrebat dacă are ceva să reproşeze premierului Ludovic Orban, Iohannis a răspuns: "Dimpotrivă, sunt foarte mulţumit de munca depusă de domnul Orban în calitate de premier, după aceea în calitate de premier interimar".

După ce a fost desemnat premier, Florin Cîţu a postat pe pagina sa de Facebook. "Mulţumesc pentru încredere! Vom face lucruri fantastice pentru toţi românii".

• Guvernul s-a împrumutat în premieră la dobânzi negative

Ţara noastră s-a împrumutat, în 26 februarie, pentru prima oară în istorie, la dobânzi negative. Potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras 150 de milioane de euro de la bănci la o dobândă de - 0,11% pe an, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, cu maturitatea reziduală la 5 de luni. Băncile au transmis oferte în sumă de 229,1 milioane de euro. Minis­trul interimar al Finanţelor Florin Cîţu a explicat că, prin dobânzi negative, povara împrumuturilor nu mai este "aruncată" pe generaţiile viitoare, iar România dă înapoi mai puţini bani decât a luat: "România se împrumută la dobânzi negative în euro. Este o performanţă istorică. Ce înseamnă dobânzi negative? În­seamnă că, dacă ne împrumutăm un leu, trebuie să dăm înapoi 90 de bani. Nu mai aruncăm povara împrumuturilor pe generaţiile viitoare, le dăm înapoi mai pu­ţini bani. Acest lucru îl făceau ţări cu rating mai mare decât România. Noi am reuşit, cu guvern interimar, cu situaţia din România, am reuşit să ne împrumutăm la dobânzi negative, ceea ce este o performanţă istorică".

• Am debutat cu deficit bugetar, pentru prima dată după criza financiară

Anul acesta a debutat cu un deficit bugetar de 0,46 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a explicat acest minus în special prin majorarea rambursărilor de TVA cu 1 miliard de lei şi creşterea cheltuielilor de investiţii cu 821 milioane lei, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În luna ianuarie 2019 am avut un excedent bugetar de 0,7 miliarde lei, adică 0,07% din PIB, de aproape trei ori mai mic decat cel din prima lună a anului trecut.

Comunicatul MFP privind execuţia bugetară pe luna ianuarie, publicat în februarie, nu este altceva decât o fanfaronadă propagandistică în stilul ministrului Cîţu, menit să escamoteze o realitate îngrijorătoare, este de părere Gelu Diaconu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Acesta a subliniat că este pentru prima dată după criza financiară în care deschidem anul pe minus.

Amintim că am încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 4,6%, iar miercuri CE a anunţat deschiderea procedurii de deficit excesiv pentru ţara noastră.

În 21 februarie, Eurostat a publicat date conform cărora ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei în ianuarie au fost Ungaria (4,7%) şi Româ­nia (3,9%). Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de 1,4% în ianuarie, în creştere comparativ cu 1,3% luna precedentă, şi de 1,7% în Uniunea Europeană, de asemenea în urcare faţă de 1,6% luna anterioară.

• 17 bănci - verificate de BNR pentru acţiuni de spălare de bani

În ultimele zile ale lunii trecute, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR) a anunţat că există o acţiune penală la DIICOT în care sunt implicate 16-17 bănci suspectate de acţiuni bizare, cel puţin una fiind implicată într-un proces de spălare de bani. Reprezentantul Băncii Centrale a afirmat că cele 16-17 bănci ar fi implicate într-o tranzacţie al cărei mecanism este detaliat într-o scrisoare trimisă de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, către Asociaţia Română a Băncilor (ARB): "În momentul de faţă facem verificări la 16-17 bănci care par a fi implicate într-o tranzacţie destul de ciudată, tranzacţie al cărei mecanism e detaliat într-o scrisoare trimisă de Florin Georgescu Asociaţiei Române a Băncilor. E iniţiată deja o acţiune acţiune penală la nivelul DIICOT şi cel puţin una dintre aceste bănci pare a fi foarte implicată în a favoriza spălarea de bani. Operaţiunile s-au făcut printr-o singură unitate şi există suficiente indicii privind încălcarea legii. Cel mai mult mă îngrijorează un risc pe care îl văd ca fiind foarte periculos, legat de spălarea banilor. Mă refer la ceea ce primim de pe plan extern referitor la tranzacţii făcute în România pentru clienţi externi sau la tranzacţii făcute în România cu sume provenite din străinătate. Asta în ciuda avertismentelor pe care le-am dat şi pe care continuăm să le transmitem. Ultima scrisoare a plecat sub semnătura prim-viceguvernatorului Florin Georgescu în 20 februarie. Capătă amploare riscul de fraudă făcută pe teritoriul României, chiar dacă frauda este externă. Dar, prin felul în care (nu) s-au aplicat normele privind cunoaşterea clientelei, s-a favorizat un mecanism de spălare de bani iniţiat undeva în străinătate şi continuat pe teritoriul ţării noastre".

Băncile ce operează în România se confruntă în această perioadă cu un nou risc în creştere, atât pe plan local, cât şi la nivel global: riscul de spălare a banilor. "Nu ezitaţi să închideţi conturi atunci când aveţi cea mai mică suspiciune că prin acele conturi se fac tranzacţii care vă pot cauza necazuri! Nu ezitaţi în a nu accepta să deschideţi sau să închideţi anumite conturi, mai avetizează supraveghetorul şef din BNR!", le transmite domnul Cinteză bancherilor.

Domnia sa a mai spus că nu pricepe cum se face că unele bănci deschid o serie de conturi deşi văd că în spatele lor sunt cetăţeni din aceeaşi localitate, având domiciliul la acelaşi avocat şi că toţi se prezintă la deschiderea contului având cetăţenii ucraineni sau ruşi în spatele lor: "Totuşi, continui sa deschizi asemenea conturi, iar sumele care alimentau aceste conturi veneau de la un SRL din străinătate care avea drept asociaţi oameni din aceeaşi localitate!

De fapt, se pare că erau clonate conturi de e-mail ale unor executivi, ale unor celebre multinaţionale, care aparent îşi dădeau acordul pentru efectuarea unor plăţi din contul firmei către anumite persoane fizice. În final, banii au ajuns în băncile din România".

La finalul anului trecut, Autoritatea Bancară Europeană a înştiinţat autorităţile române că va trimite o echipă de control pentru a vedea cum s-au aplicat la noi reglementările în domeniul cunoaşterii clientelei şi a prevenirii spălării banilor.

• A fost lansat Programul Prima Casă 2020

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a lansat Programul Prima Casă 2020, ca urmare a primirii, din partea Ministerului Finanţelor Publice, a acordului de distribuire pentru suma de 1,98 miliarde lei din plafonul total de 2 miliarde lei, alocat pentru anul 2020.

Programul Prima Casă 2020 beneficiază de aceleaşi condiţii de garantare din partea statului român, în favoarea finanţărilor acordate de către cele 14 bănci participante.

Ponderea garanţiilor acordate în anul precedent în favoarea fiecărei bănci în totalul garanţiilor acordate din plafonul alocat pentru acordarea de garanţii în cadrul Programului Prima Casă în anul 2019 a determinat formularea unei propuneri de alocare corespunzătoare pentru anul 2020.

Dumitru Nancu, director general al FNGCIMM, a declarat: "La finalul anului 2019, Programul Prima Casă înregis­tra peste 260.000 de garanţii şi promi­siuni de garantare, acordate pentru achiziţionarea sau construcţia de locuinţe, pe întreg teritoriul României. Avem satis­facţia de a implementa un program guvernamental, care a impactat pozitiv viaţa foarte multor români, fie că au fost beneficiari direcţi ai programului, vân­ză­tori, antreprenori sau profesionişti implicaţi în sectoarele economice conexe. Suntem pregătiţi pentru lansarea unei noi etape în derularea programului Prima Casă, cu fluxuri de lucru optimizate, adaptate nevoilor beneficiarilor şi partenerilor noştri, menţinând acelaşi angajament de a oferi celor care apelează la noi, şansa de a-şi împlini visul, poate cel mai drag românilor, acela de a avea o casă".

• Proiectul pentru modificarea Legii Dării în Plată a trecut de plenul Senatului

Proiectul pentru modificarea Legii Dării în Plată a trecut de plenul Senatului, în 26 februarie, şi va merge la Camera Deputaţilor, care este for decizional, pentru dezbateri.

Prevederea votată arată că reprezintă impreviziune următoarea situaţie: "Pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 50% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 50% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de BNR la data încheierii contractului de credit".

• Firea a renunţat la "taxa Oxigen"

Primarul Capitalei Gabriela Firea a anunţat, luna trecută, că renunţă la vinieta antipoluare, aşa-numita "taxă Oxigen", în faţa unui val uriaş de respingere a unei măsuri luate în toată Europa.

"Cetăţenii resping ideea de restricţie", a spus edilul Bucureştiului, după sondajul pe care l-a realizat online. Firea a precizat că face anunţul cu "sufletul neîm­păcat", dar ca nu renunţă la alte măsuri antipoluare: "Decizia se va transforma într-o hotărâre CGMB în luna martie. Renunţ la vinieta antipoluare pentru că trebuie să-i ascult pe toţi bucureştenii. Voi veni cu un proiect de anulare, dar nu înseamnă că abandonăm lupta. Ne vom intensifica presiunea legitimă asupra Guvernului pentru centura ocolitoare a Capitalei".

Gabriela Firea a anunţat că a primit pes­te 5.000 de mailuri şi mai mult de 60.000 de comentarii, 90% dintre ele împotriva taxei. De asemenea, au fost depuse peste 1.500 de petiţii scrise la primărie şi că exis­tă alte 430 de plângeri prealabile de la persoane fizice şi juridice.

"Concluzia acestui referendum este, se pare, că vrem mai multe maşini poluante. Este un răspuns clar: cetăţenii res­ping taxa de poluare, ideea de vinietă, chiar dacă ea este o măsură care s-a aplicat cu succes în alte state europene", a afirmat Gabriela Firea.

Greenpeace România consideră eliminarea taxei Oxigen "un act populist şi complet iresponsabil" şi a transmis că Firea este vinovată de o parte din cei 20.000 de români care mor anual din cauza poluării: "Perspectiva unui nou mandat a cântărit mai mult pentru Gabriela Firea decât sănătatea bucureştenilor. Cerem Ministrului Mediului, Costel Alexe, ca autoritate superioară, să intervină de urgenţă".

Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România, a declarat: "Decizia Gabrielei Firea ne va costa pe toţi. Dincolo de sănătatea noastră, vorbim şi despre amenzile uriaşe pe care urmează să le plătim tot noi, cetăţenii".

Sursa citată a reamintit că CE a declanşat mai multe procese de penalizare pentru că Primaria nu a luat şi nu ia măsuri în vederea limitării expunerii populaţiei la nivelul alarmant de poluare din Bucureşti.