Federal Reserve a redus dobânda

Federal Reserve (Fed), banca centrală a Statelor Unite, a redus miercuri rata dobânzii de referinţă cu 25 de puncte procentuale, în intervalul 2%-2,25%, prima astfel de acţiune din 2008 încoace, dar a indicat că decizia nu reprezintă începutul unui regim agresiv de tăieri.

Fed a dus dobânda-cheie aproape de zero în 2008, pe fondul vârfului crizei financiare, menţând-o la acel nivel vreme de şapte ani. Din 2015 au început creşterile de dobândă, iar în decembrie 2018 a fost consemnat vârful ciclului de majorare.

Miercuri, la conferinţa de presă care a urmat anunţului deciziei Comitetului de politică monetară al Fed, (FOMC), preşedintele instituţiei, Je­rome Powell, a motivat mişcarea scoţând în evidenţă amplificarea tensiunilor comerciale, care au provocat incertitudine pentru companii, afectându-le cheltuielile cu investiţiile, slăbiciunea din industria producătoare (care, la nivel global, se află în recesiune), decelerarea economiei mondiale şi inflaţia scăzută ce persistă sub ţinta de 2% a băncii centrale americane.

Jerome Powell a confirmat că mişcarea Fed are un caracter de prevenţie, deşi a ezitat să folosească termenul "insurance cut", însă a pus accentul pe incertitudinea generată de războaiele comerciale, precizând că nu există destulă experienţă pentru luarea de decizii într-un mediu caracterizat de tensiuni comerciale globale. "Este ceva cu care nu ne-am mai întâlnit până acum şi pentru care învăţăm din mers", a spus Powell.

Preşedintele băncii centrale americane a caracterizat tăierea mai degrabă drept o "ajustare în mijlocul ciclului" (midcycle adjustment), ceea ce, implicit, se traduce printr-o aşteptare ca Fed să nu mai întreprindă reduceri mari ale costului creditului în viitorul apropiat.

Participanţii la piaţa bursieră americană au primit vestea că tăierea nu este începutul unui ciclu mai larg de reducere într-un mod negativ, indicii ma­jori suferind corecţii de peste 1%.

Conform CNBC, pieţele se aşteptau la un mesaj mai blând din partea preşedintelui Powell, care, în schimb, le-a oferit o poziţie mai degrabă categorică cu privire la viitoare reduceri pe care pieţele financiare deja pariau.

Mark Cabana, şef de strategie la Bank of America Merril Lynch, este de părere că mesajul transmis de Powell a fost unul confuz şi neclar.

"Nu ştiu dacă Powell a livrat un semnal clar cu privire la care este direcţia pe termen scurt pentru o relaxare suplimentară, şi cred că din cauza asta piaţa a reacţionat negativ", a spus Cabana pentru CNBC.

Pieţele încă preconizează o probabilitate de 100% ca Fed să reducă dobânda la şedinţa de politică monetară din noiembrie, în contextul în care datele economice se menţin solide pentru cel de-al unsprezecelea an al ex­pansiunii.

În orice caz, Fed a ajuns acum în poziţia neobişnuită de a explica de ce reduce dobânda-cheie într-o perioadă în care datele economice pare că se îmbunătăţesc, o acţiune contrară cu poziţia preşedinţilor Fed care spun de ani de zile că sunt "dependenţi de date" pentru a lua decizii de politică monetară.

Investiţiile companiilor americane au scăzut cu 5,5% în trimestrul al doilea, iar exporturile s-au redus cu 5,2%, având o contribuţie negativă de 0,65% în creşterea PIB. Cel mai important aport la creşterea economiei Statelor Unite în T2 2019 a fost cea a consumului, ce reprezintă 70% din economia SUA, cu o creştere de 4,3%.

Şeful Fed a mai descris tăierea drept cea mai recentă mişcare dintr-o tranziţie de politică monetară care a început după ultima majorare a ratei dobânzii din decembrie 2018, considerată de pieţe, analişti şi chiar unii membri ai Comitetului Federal Reserve drept o greşeală.

Începând cu ianuarie 2019, banca centrală americană a adoptat o poziţie de "răbdare", iar în iunie a semnalat dis­ponibilitate pentru relaxarea politicii monetare pe fondul amplificării tensiunilor comerciale dintre Statele Unite şi Mexic şi prăbuşirea negocierilor cu China din luna mai. În 4 iunie, Powell a declarat că Fed "va acţiona în mod adecvat pentru a sprijini expansiunea".

Luând în considerare continuarea expansiunii, Fed a crescut dobânzile în ultimii patru ani pentru ca în cazul unei recesiuni să aibă spaţiu de manevră şi o dobândă pe care să o poată reduce cu efecte considerabile, în contextul în care dobânzile au devenit structural reduse, cel puţin în economiile dezvoltate.

Nick Maroutsos, şef al diviziei de obligaţiuni la Janus Henderson, menţionează pentru Reuters că Fed încearcă prin această decizie să contrabalanseze fricile din pieţe cu privire la încetinirea economiei globale cu o creştere robustă a consumului intern şi o piaţă a muncii încă solidă. "Cu alte cuvinte, prin tăierea dobânzii cu doar 25 de puncte procentuale, Fed încearcă să susţină încrederea din pieţe, păstrând totodată muniţie în cazul unui şoc economic", spune Maroutsos.

Acţiunea de stimulare monetară vine şi în condiţiile în care preşedintele Trump are nevoie de o economie solidă pentru a fi reales în 2020, în aceas­tă cheie explicându-se avalanşa de critici adresate Federal Reserve. Dimensiunea tăierii nu l-a mulţumit pe Trump, care a scris pe Twitter că şeful Fed "ne-a dezamăgit" întrucât pieţele doreau să audă de la Powell şi Federal Reserve că acesta este "începutul unui lung şi agresiv ciclu de reduceri".

Totodată, banca centrală a subliniat că îşi va încheia procesul de reducere a portofoliului de 3,6 trilioane de dolari în deţineri de obligaţiuni, începând cu 1 august, cu două luni înainte de termenul stabilit anterior, subliniind decizia Fed de a relaxa politica monetară în general.