Federal Reserve începe ciclul de majorare a dobânzilor

Şedinţa de politică monetară a Federal Reserve (Fed) de săptămâna aceasta se anunţă a fi una din nou extrem de importantă, având în vedere evoluţia recentă a pieţelor financiare americane şi globale, dinamica inflaţiei şi şocul economic provocat de războiul Rusiei cu Ucraina. Fed a semnalat, în lunile de dinaintea conflictului armat, că ar putea să devină mai agresivă în ceea ce priveşte ritmul de întărire a politicii monetare, iar pieţele au tranzacţionat, în 2022, în mare parte în creştere pe materii prime (inclusiv ţiţei), mărfuri şi active de refugiu şi în scădere pe activele de risc. Asta înseamnă, pe de o parte, accentuarea puseului inflaţionist la nivel global, iar pe de altă parte posibilitatea concretizării unei recesiuni stagflaţioniste.

Fed este, practic, obligată să majoreze dobânzile - pentru prima dată din 2018 - într-un context de incertitudine economică maximă şi să continue majorările până când inflaţia revine pe o tendinţă de scădere, riscul fiind recesiunea care a început de altfel să fie inclusă parţial în preţuri. Problema Fed pare a fi faptul că a aşteptat atât de mult să ia măsuri de combatere a inflaţiei încât acum este obligată să le ia într-o situaţie care, în mod normal, ar solicita prudenţă şi posibil chiar bani ieftini pentru majorarea investiţiilor în capacităţi de producţie de materii prime şi mărfuri.

Mulţi comentatori din piaţa americană sunt de altfel de părere că problema structurală în acest moment este că Fed este prinsă în capcana inflaţiei pentru prima dată în ultimii 40 de ani, neavând unelte adecvate pentru a combate inflaţia - costul mai mic al capitalului şi represiunea financiară au produs într-adevăr inflaţie mai mică, însă prin majorarea investiţiilor şi accelerarea inovaţiei.

Fed a operat în 2021 cu cea mai relaxată politică monetară din istorie (dobânzi zero şi injecţii lunare de 120 de miliarde de dolari în pieţele financiare) cuplată la cea mai agresivă politică fiscală aplicată de administraţiile americane pentru a reaccelera economia după perioada de lockdown. Rezultatul se vede în preţuri, iar pe parcursul ultimilor doi ani s-a văzut inclusiv în cele ale activelor financiare (zona cripto, "meme stocks", companii "growth"), preţuri care au fost umflate de banii ieftini pompaţi în economie.

Spargerea bulei financiare se vede de altfel cel mai bine în zona acţiunilor companiilor care formează indicele NASDAQ Composite şi care au scăderi cuprinse între 50-90%, multe revenind practic la nivelurile pre-pandemie. Totodată, referinţa pieţei bursiere din SUA marchează un declin de doar 10% susţinut de acţiunile "big cap".

În orice caz, Fed este aşteptată să anunţe o majorare de 25 de puncte de bază a ratei de politică monetară, care ar ajunge în intervalul 0,25%-0,50%, precum şi să publice noi estimări ("dot plot") ale membrilor Consiliului de Politică Monetară (FOMC) de majorare a dobânzilor pentru acest an şi anii următori. Totodată, FOMC va publica şi noi estimări privind dinamica economiei şi dinamica inflaţiei.

Urmărite cu atenţie vor fi şi menţiunile din comunicatul Fed şi din conferinţa de presă a preşedintelui Jerome Powell cu privire la orice posibile majorări de 50 de puncte de bază de aici încolo. O asemenea majorare pare improbabilă având în vedere situaţia economică incertă, însă mai mulţi oficiali ai Fed au început să iasă public din luna ianuarie şi să semnaleze un ritm mai alert de majorare a dobânzilor şi va fi interesant de văzut dacă aceste comentarii sunt abandonate sau nu.

De menţionat că politica actuală a Fed rămâne puternic stimulativă, iar pieţele ar putea folosi şedinţa Fed pentru a pregăti un raliu în contra-tendinţă. De notat de asemenea că evaluările multor companii rămân în continuare ridicate în ciuda corecţiei din ultimele două luni şi jumătate.

Estimările anterioare de majorare a dobânzilor în acest an şi 2022, publicate în decembrie, vorbeau despre doar trei majorări de dobândă (de câte 0,25% fiecare) în acest an. Estimarea din decembrie pare totuşi deja contrară tonului membrilor Consiliului Fed - care au căutat să fie mai agresivi în spaţiul public cu anticipaţiile de majorare de dobândă probabil pentru a "şoca" parţial pieţele şi pentru a ancora mai puternic aşteptările inflaţioniste.

Mai mulţi comentatori din spaţiul financiar american (Larry Summers, fost ministru de finanţe al SUA, foşti oficiali ai Fed) au ieşit public în ultima perioadă pentru a argumenta că ar fi nevoie de cel puţin 5-6 majorări de câte 25 de puncte de bază din partea Fed pentru a combate actualul puseu inflaţionist.