Federal Reserve semnalează intenţia de a-şi reduce achiziţiile de obligaţiuni

Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) şi-a semnalat intenţia de a reduce din măsurile excepţionale aplicate de la debutul pandemiei, respectiv să reducă din achiziţiile lunare de obligaţiuni în valoare de 120 de miliarde de dolari. Potrivit minutei şedinţei Fed din finalul lunii aprilie, publicată săptămâna aceasta, oficiali ai băncii centrale au afirmat că o accelerare puternică a activităţii economice ar cere discuţii despre întărirea politicii monetare.

"Câţiva dintre participanţi (la şedinţă - n.r.) au sugerat că, dacă economia continuă să facă progrese rapide către obiectivele Comitetului (de politică monetară), ar fi adecvat, la un moment dat, în următoarele întâlniri, să începem discuţiile pentru un plan de ajustare a ritmului de achiziţii de active", se arată în minuta şedinţei Fed.

Pe lângă cele 80 de miliarde de dolari în achiziţii lunare de obligaţiuni suverane, Fed-ul mai cumpără obligaţiuni ipotecare de 40 de miliarde de dolari, asta în ciuda faptului că piaţa imobiliară din SUA se confruntă cu o cerere peste ce este deja pe piaţă şi peste ce pot aduce suplimentar pe piaţă dezvoltatorii, cerere ce a împins preţurile masiv către maximul din 2007.

La avansul preţurilor caselor a contribuit inclusiv creşterea preţului materiilor prime, creşteri pe de o parte normale la debutul ciclului economic, iar pe de altă parte cu evoluţii ce indică activitate speculativă. Un exemplu este preţul lemnului futures din Statele Unite care ieri se situa la circa 1.300 de dolari după ce a depăşit în data de 10 mai 1.700 de dolari. Cu privire la lemn, Asociaţia Naţională a Agenţilor Imobiliari din Statele Unite estimează că majorarea preţului futures la lemn la 1.200 de dolari (lumber per thousand board feet), de la 460 de dolari în februarie 2020, a adăugat aproape 36.000 de dolari la preţul final al unei locuinţe.

Pieţele au urmărit cu atenţie Fed-ul în ultimele săptămâni pentru indicii cu privire la momentul în care entitatea bancară centrală ar putea începe reducerea achiziţiilor sale de obligaţiuni. Bilanţul Fed a ajuns la aproape 7,9 trilioane de dolari în timpul pandemiei, aproape dublu faţă de nivelul de dinainte de februarie 2020. Premergător pandemiei, bilanţul Fed se află pe o tendinţă înceată de reducere. Prin achiziţiile respective Fed-ul "printează" în esenţă dolari.

Oficialii Fed şi-au menţinut în ultimele două săptămâni poziţia conform căreia creşterile de preţuri ce se manifestă în prezent vor fi tranzitorii şi astfel nu este necesară o ajustare a politicii monetare cel puţin până când economia nu înregistrează progrese palpabile. Anul trecut, Fed-ul şi-a modificat cadrul de politică monetară în aşa fel încât să tolereze o inflaţie mai mare de 2% pe o perioadă de timp astfel încât piaţa muncii - consumul reprezintă 70% din economia americană - să-şi revină mai repede şi în acelaşi timp să fie compensată perioada cu inflaţie sub pragul considerat optim de 2%.

Pieţele pariază acum pe concretizarea primelor semnale clare în luna iunie din partea Federal Reserve cu privire la debutul ciclului de întărire a politicii monetare în urma creşterii presiunilor inflaţioniste - rata anuală a inflaţiei a urcat în SUA, în aprilie, la +4,2%. De menţionat de asemenea că aşteptările inflaţioniste pe termen lung - 5 ani şi 10 ani s-au "rectificat" semnificativ în ultima perioadă, rata breakeven a inflaţiei pentru 5 şi 10 ani crescând până la 2,72%, cel mai ridicat nivel din luna mai 2006, respectiv 2,54%, cel mai ridicat nivel din luna martie 2013. Rata breakeven a inflaţiei pe 5 ani era la 2,3% în luna aprilie, doar uşor mai sus faţă de media ultimului deceniu. Nivelul celor doi indicatori la începutul anului a fost de 1,98%, respectiv 2,01%.

Nivelul minim istoric al dobânzilor şi achiziţiile lunare ale Fed au produs un val imens de lichiditate în pieţele financiare, val dublat la nivelul populaţiei de impulsul masiv al politicii fiscale. Întrebarea principală ce se manifestă acum în pieţe este "când va începe Fed-ul să întărească politica monetară", iar minuta şedinţei Fed arată că entitatea bancară centrală se pregăteşte pentru un fel de întărire după perioada aceasta de politică monetară ultra-relaxată.

Aceste condiţii financiare ultra-relaxate din pieţe au împins în aprilie datoria în marjă din Statele Unite, sumele împrumutate de investitorii de pe Wall Street de la brokeri pentru a specula pe pieţele financiare, la un nou record absolut de 847,2 miliarde de dolari, în creştere cu 3% de la 822,6 miliarde de dolari în martie, potrivit datelor Autorităţii de Reglementare a Industriei Financiare din Statele Unite (FINRA), după cum a mai scris BURSA (https://www.bursa.ro/datoria-in-marja-din-pietele-americane-atinge-noi-recorduri-24852346).

De menţionat că datoria în marjă din aprilie este de peste două ori mai mare decât cea de dinainte de declanşarea crizei financiare globale. Nivelul datoriilor în marjă din aprilie 2021 este de asemenea mai ridicat cu 368 miliarde de dolari faţă de cele 479 de miliarde de dolari din martie 2020, când a fost atins bottom-ul pieţei bear adusă de Covid-19. Faţă de martie 2020, indicele S&P 500 a crescut cu circa 91%, iar între cotaţia referinţei americane şi nivelul datoriei în marjă există o corelaţie relevantă. Maximul pre-criză financiară, din 2007, al datoriei în marjă, a fost de aproape 400 de miliarde de dolari.