FGA - noua insignă de la reverul lui Nicu Marcu, acordată de Parlament

Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) va deveni feuda conducerii Autorităţii de Supraveghere Financiară dacă Plx nr. 511/2021, aflat la punctul 7 pe ordinea de zi a şedinţei de plen de mâine şi miercuri a Camerei Deputaţilor, va fi aprobat de parlamentari în forma în care a ieşit din Comisia de buget, finanţe, bănci, mult schimbată faţă de forma proiectului legislativ adoptat de Senat.

Practic, tot ce se va întâmpla la FGA va fi dirijat şi controlat de ASF, adică de Autoritatea care a fost incapabilă să prevină trei falimente mari şi - deocamdată - o insolvenţă în piaţa asigurărilor în ultimii şapte ani: Carpatica, Astra, City Insurance şi Euroins. Iar această sporire a puterii ASF în raport cu FGA este asigurată cu largul sprijin al coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR ai cărei deputaţi, membri în Comisia de buget, finanţe, bănci au introdus în corpul proiectului de lege toate modificările solicitate de echipa Nicu Marcu (preşedintele ASF) - Cristian Roşu (vicepreşedintele ASF) - Valentin Ionescu (director general al Direcţiei de Asigurări). Unele dintre ele se referă la modul în care va funcţiona şi va fi condus Fondul de Garantare a Asiguraţilor, iar altele la companiile de asigurări, care, din start, sunt tratate de proiectul de act normativ, ca potenţiali hoţi, după ceea ce s-a întâmplat la City Insurance şi Euroins, pe principiul că, dacă Nicu Marcu s-a fript cu ciorbă, acum suflă şi în iaurt, adică loveşte şi în firmele serioase din piaţa asigurărilor.

Un exemplu în acest sens este amendamentul 22 admis de membrii Comisiei de buget, finanţe, bănci, amendament care stipulează:

"7. La art.I. după punctul 12, se introduce un nou punct, pct.12o cu următorul cuprins: 12o - La articolul 6, după alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alin. (5) - (8) cu următorul cuprins:

(5) Prevederile alin. (1) - (2) şi alin. (4) se aplică prin similitudine şi în cazul contribuţiilor speciale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. h), acestea fiind evidenţiate distinct în evidenţele contabile ale Fondului, conform reglementărilor emise de A.S.F.

(6) Cota procentuală aferentă contribuţiilor speciale se aprobă prin hotărârea Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, la propunerea Consiliului de administraţie al Fondului.

(7) Prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (2), contribuţiile speciale datorate şi virate în contul Fondului se vor restitui asigurătorilor atunci când disponibilităţile Fondului sunt suficiente pentru acoperirea cuantumului sumelor cuvenite creditorilor de asigurări şi pe măsura alimentării Fondului cu resursele financiare prevăzute de prezenta lege; Fondul nu datorează dobânzi aferente contribuţiilor speciale încasate.

(8) Procedura de restituire a contribuţiilor speciale se stabileşte prin reglementări emise conform prevederilor art. 30".

• Împrumut fără dobândă

În motivarea acestui amendament, membrii Comisiei de buget, finanţe, bănci arată că este nevoie de reglementarea unei surse distincte de venit pentru Fond, respectiv stabilirea unor contribuţii speciale ce urmează a fi plătite de asigurători, în situaţii excepţionale, contribuţii ce au caracter temporar şi sunt colectate de Fond cu titlu de împrumut.

Adică asiguratorii, chiar şi cei de bună-credinţă care sunt în piaţă de foarte mulţi ani, vor împrumuta FGA cu contribuţii speciale, până la apariţia unei eventuale situaţii de insolvenţă a companiilor respective, iar când Fondul va trebuie să restituie sumele încasate, nu va plăti nicio dobândă, nici măcar dobanda minimă prevăzută de Codul Civil.

Practic, statul le impune firmelor de asigurări, în locul constituirii unui depozit la bancă până la o anumită valoare, să constituie acest depozit la FGA. Numai că, spre deosebire de depozitul bancar, unde compania de asigurări va primi o dobândă de la instituţia bancară la retragerea sumei respective, de la FGA nu va primi nimic în plus.

În aceste condiţii, este constituţional sau conform normelor europene privind orice activitate economică sau din piaţa de capital să impui constituirea unui astfel de depozit cu titlu gratuit?

FGA poate folosi cum doreşte banii respectivi, chiar dacă firma de asigurări are o bonitate recunoscută de ani buni în piaţă, dar când va trebui să returneze companiei respective contribuţia specială - cu care se lăuda Valentin Ionescu după şedinţa de Guvern de miercurea trecută -, Fondul o va face, conform textului de lege:"când disponibilităţile Fondului sunt suficiente pentru acoperirea cuantumului sumelor cuvenite creditorilor de asigurări şi pe măsura alimentării Fondului cu resursele financiare prevăzute de prezenta lege".

Fără să plătească nicio dobândă.

Curat-murdar, coane Huţucă (n.red. - Bogdan Huţucă este preşedintele Comisiei de buget, finanţe, bănci din Camera Deputaţilor) şi coane Marcu!

Nu am consemnat până la ora închiderii ediţiei nicio reacţie cu privire la textul respectiv din partea companiilor de asigurare, ci doar din partea patronatelor din transportul rutier de marfă şi de persoane care se tem că valoarea contribuţiei speciale se va regăsi, începând de anul viitor, în valoarea poliţelor RCA şi că practic, contribuţia respectivă va fi constituită tot din buzunarele asiguraţilor, fără niciun efort din partea asigurătorilor.

Mai mult, instituirea acestei contribuţii speciale vine de fapt în sprijinul ASF, care în loc să supravegheze şi să monitorizeze piaţa asigurărilor pentru a evita pe viitor situaţii de genul City Insurance şi Euroins, realizează prevenirea unor astfel de cazuri prin colectarea contribuţiei speciale. În aceste condiţii, de ce nu este modificată şi legislaţia ASF, pentru ca Nicu Marcu, Cristian Roşu şi Valentin Ionescu să fie derobaţi de atribuţiile privind prevenirea unor falimente sau insolvenţe în piaţa de capital?

• Business as usual

Raportul aprobat de Comisia condusă de deputatul liberal Bogdan Huţucă pare halucinant de-a dreptul, prin prisma analizei şi altor amendamente propuse şi admise de coaliţia majoritară din Parlament.

Astfel, amendamentul 69 arată:

"24. La art.I. după punctul 51 se introduce un nou punct, pct.51o cu următorul cuprins: 51o - După articolul 29 se introduc două noi articole, art. 29o şi art. 295 cu următorul cuprins:

Art. 29o - (1) Atunci când Autoritatea de Supraveghere Financiară constată că un asigurător european nu respectă prevederile prezentei legi şi/sau ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia, solicită acestuia să remedieze deficienţele respective, în caz contrar informează supraveghetorul din statul membru de origine al asigurătorului în cauză. 2) Dacă măsurile adoptate de supraveghetorul din statul membru de origine se dovedesc ineficiente sau dacă acesta nu adoptă nicio măsură, iar asigurătorul european continuă să nu respecte prevederile prezentei legi şi/sau ale reglementărilor emise în aplicarea acesteia, Autoritatea de Supraveghere Financiară, după ce informează supraveghetorul din statul membru de origine, poate impune interzicerea de a mai subscrie noi contracte de asigurare pe teritoriul României începând cu data prevăzută în actul individual emis de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

(3) Măsurile adoptate conform alin. (2) sunt motivate temeinic şi comunicate asigurătorului european respectiv.

(4) În vederea exercitării competenţelor menţionate la alin. (1) - (3), Autoritatea de Supraveghere Financiară solicită asigurătorului european menţionat la alin. (1) să transmită documente şi informaţii cu privire la activitatea desfăşurată de acesta pe teritoriul României.

(5) Fondul nu acoperă contractele de asigurare încheiate de asigurătorul european prin sucursala deschisă în România în perioada pentru care acesta nu îşi îndeplineşte obligaţiile privind transmiterea raportării prevăzute la art. 8".

Cu alte cuvinte, într-un caz precum Euroins, până se va exprima autoritatea de supraveghere din statul european, companiile pot continua business as usual, chiar dacă nu dispun de solvabilitatea necesară. Iar ASF poate impune interzicerea de a mai subscrie noi contracte de asigurare pe teritoriul României de către compania respectivă. Poate, nu este obligată ASF să impună această măsură.

Mai mult Fondul de Garantare a Asiguraţilor nu va mai acoperi contractele de asigurare încheiate de asigurătorul european prin sucursala deschisă în România în perioada pentru care acesta nu îşi îndeplineşte obligaţiile privind transmiterea raportării.

Deci, după ce firma respectivă nu îşi îndeplineşte obligaţiile şi nici nu este sancţionată de autoritatea de supraveghere din statul european în care are sediul social compania-mamă, textul de lege oferă pentru ASF opţiunea ("poate") de a lua măsura interzicerii, iar FGA nu mai oferă nicio protecţie asiguraţilor atunci când asigurătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia legală de raportare. Timp în care asigurătorul emite poliţe peste poliţe şi scoate din ţară câte 2 milioane euro pe zi aşa cum a fost cazul Euroins.

Mai înţelege cineva ce se întâmplă în piaţa asigurărilor din ţara noastră şi de ce mai avem nevoie de ASF şi de oameni, care au venituri de sute de mii de euro anual, în fruntea acestei instituţii?

• Directorul general al FGA, insigna de la reverul hainei preşedintelui ASF

Dispoziţiile bizare nu se opresc însă aici. Ele privesc şi conducerea Fondului de Garantare a Asiguraţilor, care potrivit viitoarei legi nu va mişca în front, în faţa preşedintelui ASF, Nicu Marcu, şi nici în faţa vicepreşedintelui Cristian Roşu sau a directorului general al Direcţiei Asigurări, Valentin Ionescu.

Astfel, potrivit amendamentului 63 din raportul admis de comisia de specialitate din Camera Deputaţilor, se introduc în lege la articolul 26 două noi alineate, 11 şi 12, cu următorul cuprins:

"Art. 26 - (11 ) Directorul general al Fondului este numit pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

(12 ) Directorul general al Fondului al cărui mandat a expirat îşi păstrează această calitate până la numirea succesorului său".

Nu se specifică însă modalitatea de recrutare a directorului general, adică dacă funcţia respectivă poate fi ocupată prin concurs sau în urma unui proces de selecţie dintre mai mulţi candidaţi desemnaţi de către membrii Consiliului de Administraţie a Fondului, candidatul ales urmând să fie numit în funcţie de către ASF.

În textul de lege aflat în vigoare, la articolul art. 24, litera a, sunt definite atribuţiile Consiliului de administraţie a Fondului:

"a) analizează, avizează şi supune spre aprobare Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară următoarele: (i)statutul Fondului; (ii)structura organizatorică şi de personal, precum şi politica salarială a personalului Fondului; (iii)propunerile de numire în funcţie pentru directorul general".

Practic, Consiliul de Administraţie a FGA face mai multe propuneri pentru funcţia de director general, din care ASF alege o singură persoană. Arătăm însă că potrivit procedurii actuale pentru ocuparea funcţiei de director general al FGA se organizează un concurs, iar dosarele de candidatură sunt verificate de cei de la ASF. Un astfel de concurs a fost organizat anul trecut de FGA pentru ca directorul general interimar să devină director general cu puteri depline. Dosarul a fost validat de ASF, adică a îndeplinit toate cerinţele legale, numai că, după ce candidatul a câştigat concursul, nu a mai fost numit în funcţia de director general, ci a rămas în continuare interimar, pentru că, între timp, după un an, Nicu Marcu şi Cristian Roşu au constatat că persoana respectivă nu îndeplinea toate condiţiile legale. Surse din cadrul ASF susţin că ar fi fost vorba despre o cunoaştere deficitară a limbii engleze, dar directorul general interimar al FGA nu ne-a confirmat acest lucru până la închiderea ediţiei, rezumându-se să ne transmită doar că a participat la concurs şi că a trecut de el. Fără însă a ne răspunde la cele cinci întrebări formulate în solicitarea trimisă, deşi tocmai directorul general interimar ne-a spus la telefon să întocmim o cerere în acest sens.

Din atitudinea acestuia, se poate reţine că ar exista o oarecare teamă faţă de conducerea ASF sau poate că este vorba de o lege a tăcerii impusă de Nicu Marcu şi subordonaţii săi la toate solicitările formulate de ziarul BURSA, ori poate că tăcerea i-a fost deja cumpărată, aşa cum reiese din următorul amendament la PLx nr. 511/2021, adoptat de comisia de specialitate din Camera Deputaţilor.

Este vorba despre amendamentul 83 - ultimul amendament propus şi adoptat de majoritatea PSD-PNL-UDMR - care stabileşte:

"Prin derogare de la prevederile art. 56 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contractul individual de muncă al directorului general al Fondului de garantare a asiguraţilor, încheiat pentru îndeplinirea acestei funcţii, înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, încetează de drept la 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi; directorul general al cărui contract individual de muncă încetează în condiţiile prezentului articol va continua să îşi desfăşoare activitatea în cadrul Fondului de garantare a asiguraţilor".

Prin prisma textului de mai sus, credem că este limpede de ce actualul director general interimar al FGA refuză să dezvăluie ce s-a întâmplat după ce anul trecut a obţinut prin concurs numirea ca director general cu puteri depline, după care ASF s-a răzgândit şi nu a oficializat numirea respectivă.