FILIP CÂRLEA, DIRECTOR EXECUTIV FORUMUL INVESTITORILOR AUTOHTONI: "Băncile păstrează aceeaşi rezervă faţă de mediul de afaceri"

Reporter: Se fac investiţii, în prezent, în ţara noastră?

Filip Cârlea: Din păcate, în momentul de faţă nu se investeşte în România. Ritmul investiţiilor nu este acela pe care această ţară l-ar putea avea. Excepţie face sectorul energetic, care încă este pretabil la investiţii, pentru că dispunem de resurse energetice şi, excluzând Marea Neagră şi Ucraina, toate ţările din jurul nostru şi nu numai au nevoie de energie. Am putea produce energie pentru a o exporta. Există posibilităţi, drafturi de proiecte şi chiar proiecte complete în acest sens, dar nu avem cadrul legal care să permită efectuarea unor astfel de investiţii. Bani există, dar nu există cadru legislativ.

Reporter: Spuneţi că bani există. Care sunt sursele de finanţare ale oamenilor de afaceri, în acest moment?

Filip Cârlea: În primul rând, bani sunt din fonduri europene. Avem în faţă bugetul european 2014- 2020, pe care alte ţări deja l-au accesat. Există şi sistemul bancar, care este suficient de aşezat dar de unde încă este foarte greu să se obţină finanţare, şi mai sunt fondurile de investiţii. Avem câteva proiecte de ordinul multor sute de milioane de euro sau de dolari care pot fi derulate în parteneriate cu astfel de fonduri. Pe zona de energie nu se prea poate vorbi decât despre fondurile de investiţii, ca sursă de finanţare. Orice companie care intră în astfel de contracte aproape întotdeauna are în spate un fond de investiţii.

Reporter: Înţeleg că încă este o barieră între mediul investiţional şi cel bancar...

Filip Cârlea: Băncile păstrează aceeaşi rezervă faţă de mediul de afaceri - o prudenţă cât se poate de elocventă şi pe termen mai lung -, iar investitorii nu se adresează foarte serios băncilor, întrucât acestea solicită o serie de măsuri de protecţie şi siguranţă care fac ca documentaţia şi toate elementele necesare încheierii unui contract de finanţare să fie extrem de complexe. De asemenea, există şi unele vicii de procedură pe care încercăm să le modificăm. Este vorba despre acele contracte bilaterale ce pot fi încheiate între partenerul extern şi investitorul român şi care ar putea conduce la dezvoltarea unor afaceri.

Există Planul Naţional de Investiţii, care are 29 de proiecte aprobate şi transmise la UE. O bună parte din ele nu pot fi finanţate, deşi toate condiţiile sunt create. Acest lucru se întâmplă mai ales în cazul marilor proiecte din energie, de zeci şi chiar sute de milioane de euro, din cauza faptului că legislaţia nu permite încheierea unui anumit tip de contract între investitor şi finanţator. Mai precis, finanţatorii solicită un contract de vânzare a energiei la momentul implementării proiectului. Cu alte cuvinte, instituţia finanţatoare cere ca energia produsă după doi-trei ani de la demararea investiţiei să fie vândută în piaţă, iar din banii obţinuţi să fie recuperată investiţia făcută de către bancă. În prezent, cadrul legislativ nu permite acest lucru.

În aceste condiţii, încercăm să facem o oarecare "presiune" pentru modificarea cadrului legislativ în acest sens. Unitatea 3 şi 4 de la Cernavodă trece prin această situaţie.

Reporter: Pe lângă energie, ce alte domenii reprezintă potenţial de afaceri pentru investitorii români?

Filip Cârlea: În prezent, unul dintre domeniile către care oamenii de afaceri îşi îndreaptă cu precădere atenţia este infrastructura. În infrastructura de transport şi de mediu este o nevoie imensă de investiţii, în acest sector putând fi cheltuite sume imense, multe miliarde de euro.

De asemenea, există posibilitatea unor investiţii foarte mari în agricultură, cu tot ce înseamnă ea, de la sistemele de irigaţii până la terenuri şi asigurarea marilor platforme de pregătire a culturilor. Rămân şi celelalte domenii conexe, ataşate celor amintite mai sus. De exemplu, există interes şi experienţă pe zona pregătirii pentru agricultura îngrăşămintelor.

Reporter: În ce punct a ajuns criza economică, din punctul de vedere al oamenilor de afaceri?

Filip Cârlea: Din ce am constatat în rândul mediului investiţional, criza este în fază finală. Nu sunt semne că s-ar putea declanşa o nouă criză. Marile structuri care au trecut prin momente destul de grele, chiar dacă nu înregistrează acum un reviriment, se află, totuşi, pe o anumită linie de plutire. Apreciez că nu le va fi uşor şi cred că vor mai trece 1,5-2 ani până când va fi înregistrat un oarecare salt în mediul economic.

Trebuie să fim conştienţi că ne suprapunem şi peste evenimentele electorale, care vor avea consecinţele lor nu tocmai bine venite. Din păcate, sunt şi măsuri adoptate în această perioadă care nu au prioritate şi care deranjează mediul de afaceri. Investitorii încearcă să se adapteze şi să vadă ce pot scoate bun din aceste măsuri.

Reporter: Una dintre măsurile controversate din această perioadă este reducerea CAS cu 5%. Care este opinia oamenilor de afaceri faţă de această măsură, care a devenit şi un subiect de dispută între preşedinte şi premier?

Filip Cârlea: Din evaluările de până acum, sunt opinii şi pro şi contra reducerii CAS, pentru că, deşi la prima vedere este o măsură avantajoasă pentru investitorii români, există teama ca ea să nu fie asociată cu noi taxe din alte sectoare şi, în final, punând în balanţă toate potenţialele măsuri fiscale, să constatăm că efectele sunt, cel mult, nesemnificative.

Reporter: Aţi primit estimări din partea Ministerului Finanţelor Publice referitoare la deficitul bugetar care va fi creat de reducerea CAS şi la modul de compensare a acestuia?

Filip Cârlea: Din păcate nu ne-a fost prezentată nicio cifră referitoare la măsura de reducere a CAS, iar noi nu am avut cui să transmitem propunerile pe care le avem, spre a fi luate în considerare.

Reporter: Săptămâna trecută, Federaţia Rusă a interzis importurile de produse agroalimentare din SUA şi UE. Cum vor fi afectaţi producătorii noştri de această restricţie?

Filip Cârlea: Situaţia este complexă. Primul lucru care lipseşte este că nu avem o poziţie foarte clară din partea Guvernului şi autorităţilor române. Nu avem o luare de poziţie foarte exactă, la care să adere şi investitorii români. Desigur că există un impact asupra mediului nostru de afaceri, care abia acum începe să se resimtă. Sunt importatori şi exportatori din industria uşoară, din agricultură şi nu numai care vor fi afectaţi. Ei se orientează să găsească alte oportunităţi de valorificare a produselor pe care le exportau în Rusia. Marea pierdere constă în faptul că erau multe oportunităţi de afaceri abia lansate. O serie de astfel de oportunităţi au fost demarate după Jocurile Olimpice de Iarnă. Unele investiţii au fost realizat atunci, altele sunt recente, fiind pe cale să se dezvolte. Din păcate, acest lucru nu se va mai întâmpla.

Reporter: În mai multe ocazii, oamenii de afaceri români au spus că autorităţile ar avantaja investitorii străini. Ce părere aveţi?

Filip Cârlea: Ceea ce simţim este o mare nevoie de un impuls în plus în activitatea noastră investiţională.

Apreciem că nu am fost suficient de aşezaţi într-o formă unitară, nu au lucrat într-un regim comparabil cu investitorii străini, care sunt organizaţi într-un mod pe care ni-l dorim şi noi.

Estimăm, însă, că în acest an vom avea o poziţie reprezentativă, mult îmbunătăţită şi vom fi reprezentaţi în mediile în care se va dezbate cadrul legislativ.

Reporter: Mulţumesc!