Absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune reprezintă una dintre priorităţile de grad zero ale Guvernului României.
Toate discursurile despre relansarea economiei, fie că sunt ale guvernanţilor, ale oficialilor străini, ale oamenilor de afaceri sau ale analiştilor, ating inevitabil şi tema atragerii banilor europeni. Cu toate acestea, ţara noastră nu pare să răs-pundă semnalelor de alarmă.
Potrivit lui Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI de evaluare, Româ-nia riscă să returneze până la 1,5 miliarde euro dacă unele proiecte finanţate din fonduri UE nu sunt finalizate în acest an. "Guvernul realizează progrese în absorbţia fondurilor europene, dar aceste progrese sunt insuficiente şi eforturile în acest sens trebuie dublate", a spus Jeffrey Franks, adăugând: "Trebuie ca proiectele cu prioritate redusă să fie abandonate pentru ca eforturile să se concentreze pe domeniile în care absorbţia creşte foarte rapid. România riscă să fie obligată să returneze până la 1,5 miliarde euro, sume deja plătite, dacă aceste proiecte nu sunt finalizate până la sfârşitul acestui an".
• Traian Băsescu: Avem o "problemă uriaşă" în ce priveşte capacitatea de absorbţie a fondurilor europene
România "are o problemă uriaşă" în ce priveşte capacitatea de a absorbi fonduri europene, mai ales în sectorul transporturilor, recunoaşte şi pre-şedintele Traian Băsescu. În cadrul întâlnirilor cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), ai Comisiei europene (CE) şi ai Băncii Mondiale (BM), preşedintele a spus că ţara noastră are probleme legate de respectarea procedurilor la implementarea, la nivel local, a proiectelor finanţate din bani europeni. Domnia sa a menţionat că ar fi nevoie de asistenţă de la UE în acest sens: "Privind la numărul de proiecte aprobate de CE, putem spune că suntem campioni, dar legat de implementare, suntem blocaţi".
Şeful statului a cerut explicaţii Departamentului Afacerilor Europene, fiind posibil ca problemele să fie legate de proceduri, dar încă nu există date clare în acest sens. Reprezentanţii FMI, CE şi BM au declarat că partea română trebuie să îi sprijine pe beneficiari în absorbţia acestor fonduri.
• Boc: Problema este la implementarea proiectelor
România nu are o problemă în ceea ce priveşte depunerea şi semnarea de proiecte cu fonduri europene, ci cu implementarea aces-tora, a declarat recent primul-ministru Emil Boc. "În momentul de faţă, România nu are o problemă cu depunerea de proiecte, nu mai are o problemă cu semnarea de contracte, dar are o problemă majoră cu implementarea lor. De această implementare depinde absorbţia fondurilor europene în România şi posibilitatea de a le utiliza în integralitate", a spus premierul.
Şeful Executivului a amintit de situaţii în care, de la semnarea contractelor până la organizarea licitaţiilor, au trecut 18 până la 20 de luni, lucru considerat o trenare pentru absorbţia fondurilor europene.
• Marinel Burduja: În politica Guvernelor din România, absorbţia fondurilor europene nu a fost decât o lozincă
În politica Guvernelor care s-au perindat la putere, absorbţia fondurilor europene nu a fost decât o lozincă, o înşiruire de cuvinte frumoase, fără ca acestea să a-dopte măsuri concrete de atragere a banilor europeni, opinează Marinel Burduja, şeful diviziei corporate al Raiffeisen Bank.
În portofoliul corporate al Raiffeisen Bank, ponderea creditelor care au avut ca destinaţie cofinanţarea unor proiecte ce au atras fonduri europene este nesemnificativă.
"Cred că nu suntem pregătiţi pentru asta. Uniunea Europeană are aceşti bani pentru noi şi este o adevărată nenorocire că România, cu o economie şubredă cum are astăzi, este an de an contribuitor net la bugetul UE", a spus reprezentantul Raiffeisen, într-un interviu acordat ziarului BURSA la începutul anului.
• Oficial UE: Bucureştiul trebuie să pedepsească mai sever fraudele cu fonduri europene
România trebuie să pedepsească mai sever fraudele cu fonduri europene, a spus comisarul european pentru impozitare şi uniune vamală, audit şi antifraudă, Algirdas Semeta, în finalul unei vizite la Bucureşti. "Am impresia că s-a produs o stagnare a eforturilor de combatere a fraudelor în ultimele 18 luni. Sistemele de control trebuie întărite şi autorităţile trebuie să-i pedepsească mai sever pe fraudatori, când sunt descoperiţi", a declarat Semeta. Domnia sa a adăugat: "Se pare că există o lipsă de angajament în mediul justiţiei de a duce la bun sfârşit cazurile legate de abuzuri şi utilizare inadecvată a fondurilor europene. Nivelul condamnărilor în urma unor astfel de anchete este prea scăzut".
Potrivit comisarului european, "în 73% dintre cazurile transmise de Oficiul european de combatere a fraudei (OLAF) între 2008 şi 2010, autorităţile române nu au luat nicio măsură".
Semeta a mai spus că este responsabilitatea statelor membre să asigure urmărirea cazurilor de fraudă şi că sancţiunile aplicate sunt suficiente pentru a descuraja astfel de acte. "Nivelul de recuperare a fondurilor utilizate în mod ilegal este scăzut", a mai declarat Semeta.