Finanţele au anulat o licitaţie de obligaţiuni, din cauza situaţiei temporare generate de rublă

Finanţele au anulat o licitaţie de obligaţiuni pe cinci ani programată pentru ieri, în valoare de 500 milioane lei, din cauza situaţiei temporare generate de prăbuşirea rublei şi majorarea dobânzii de către banca centrală a Rusiei, care a dus la o uşoară creştere a randamentelor în regiune.

Surse din piaţa bancară au declarat: "Trezoreria nu avea o nevoie reală de finanţare, dar a dorit să respecte programul de emisiuni din motive de predictibilitate. Anularea a însemnat însă un semnal că nu vor să accepte randamente mai mari pe situaţii temporare, cum este cea de acum, generată de măsurile luate de banca centrală a Rusiei după prăbuşirea rublei, care s-au reflectat şi în randamentele din regiune, în uşoară creştere".

Potrivit dealerilor, randamentul obligaţiunilor româneşti cu scadenţă la cinci ani a urcat pe piaţa secundară cu 30 de puncte de bază, după decizia băncii centrale a Rusiei din noaptea de luni spre marţi de a creşte dobânda de politică monetară de la 10,5% la 17%, dar în seara zilei de miercuri a revenit în jos cu 10 puncte de bază. Dacă titlurile româneşti erau tranzacţionate joia trecută la un randament de 2,53% pe an, miercuri seara randamentul era de 2,75% pe an.

"Pe final de an se manifestă şi un interes mai scăzut din partea investitorilor străini, care nu mai sunt atât de activi pe pieţele emergente. În cazul României, este clar că nu sunt presiuni de finanţare. Anularea emisiunii era oricum previzibilă, pentru că MFP a acţionat similar şi la alte episoade temporare din acest an, care vizau Rusia, în august şi octombrie", au mai comentat sursele citate de Mediafax.

Pe de altă parte, în piaţa valutară dealerii susţin că aprecierea leului a fost susţinută de mai multe ordine de vânzare de euro venite din partea străinilor, în ciuda unei tendinţe de depreciere a valutelor din regiune.

De la începutul anului, Ministerul Finanţelor a împrumutat din piaţa internă 39,9 miliarde lei şi 928,7 milioane euro prin vânzare de titluri de stat. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.