Dacă actuala criză a datoriilor din zona euro se intensifică, presiunile asupra finanţării şi capitalului băncilor din regiune le-ar putea forţa să reducă finanţarea subsidiarelor lor din Europa emergentă sub nivelul justificat de condiţiile locale, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară Fitch Ratings.
Ca rezultat, declinul finanţării către Europa emergentă va reduce accesibilitatea la credite şi scăderea PIB-ului în multe state, apreciază agenţia, citată de Agerpres.
Fitch analizează potenţialele canale de contaminare de la băncile din zona euro către acele ţări din Europa Centrală şi de Est care nu au adoptat euro. Sectoarele bancare din Croaţia, Bulgaria, Serbia şi România au cele mai puternice legături cu băncile din Grecia şi Italia. În Polonia, Ungaria şi Cehia, acţionariatul străin este mult mai diversificat. Prezenţa băncilor din Portugalia, Irlanda şi Spania este limitat în Europa Centrală şi de Est, consideră agenţia de evaluare financiară.
"Acţionariatul străin din sistemele bancare interne beneficiază de o întărire a ratingului în statele din Europa Centrală şi de Est, deoarece băncile străine au demonstrat înclinaţia şi capacitatea lor de a-şi sprijini subsidiarele înainte şi în timpul crizei financiare, atunci când a fost nevoie", a explicat analistul Michele Napolitano. Acesta a adăugat: "Totuşi, o intensificare suplimentară a presiunilor financiare asupra băncilor din zona euro a sporit riscurile ca ele să fie mai puţin capabile să facă asta şi, pe fondul legăturilor puternice economic-financiare cu regiunea, turbulenţele să se extindă din zona euro spre băncile din Europa Centrală şi de Est".
Analiza Fitch arată că în primul semestru din acest an creditarea băncilor din Europa Occidentală (a băncilor mamă şi a subsidiarelor din Europa Centrală şi de Est) către ţările din Europa Centrală şi de Est a fost în linii mari stabilă, deoarece reechilibrarea macroeconomică şi reducerea gradului de îndatorare au constrâns cererea pentru credite. Totuşi, susţine Fitch, se pare că băncile din Grecia au redus creditarea mai mult decât alte bănci din zona euro, ceea ce sugerează că băncile din zona euro, dacă sunt sub presiune severă pe pieţele lor interne, şi-ar putea reduce expunerea la pieţele lor cheie.
Băncile din Europa Centrală şi de Est au o expunere directă mică la Grecia sau la datoria suverană a statelor periferice din zona euro. Dar o perspectivă de creştere mai slabă şi efectul negativ al deprecierii valutei asupra celor care au împrumuturi denominate în valută ar putea afecta calitatea activelor, susţine Fitch.
Agenţia consideră că o intrare în incapacitate de plată a Greciei sau a sistemului bancar nu va determina băncile elene să-şi repatrieze capitalul de la subsidiarele lor din Europa Centrală şi de Est, deşi ele vor fi mai puţin capabile să furnizeze o majorare de capital dacă va fi nevoie.
Iniţiativa de la Viena, un demers coordonat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare (BERD), a avut un rol esenţial pentru evitarea colapsului economic în Europa de Est, în 2008 şi 2009. Erste, UniCredit SpA şi Raiffeisen Bank International AG se numără printre băncile care s-au angajat să continue finanţarea subsidiarelor din ţări precum România şi Ungaria.
Băncile trebuie să ajungă la o rată de adecvare a capitalului Tier 1 de 9%, ceea ce implică o majorare a capitalului de aproximativ 106 miliarde de euro, conform analiştilor de la Nomura, iar din această sumă, 5-20 miliarde de euro ar putea veni din Europa emergentă.
Băncile şi fondurile private de investiţii au acceptat să renunţe voluntar la 50% din creanţele lor asupra datoriei Greciei până în 2020. Începând din ianuarie 2012, băncile vor schimba obligaţiunile elene pe care le deţin cu unele a căror valoare va fi diminuată cu jumătate. Aceasta va conduce la ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, în prezent de 350 miliarde de euro.
Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG), care este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).