FLORIN CÎŢU: "România nu are o problemă cu datoria"

România nu are o problemă cu datoria publică în condiţiile în care ţara noastră are una dintre cele mai mici poveri ale datoriei din lume în raport cu dimensiunea PIB, cu mult sub media pieţelor emergente, a declarat, vineri, ministrul de Finanţe Florin Cîţu, în cadrul unei conferinţe. Îndatorarea este cea mai bună soluţie pe termen scurt, explică ministrul, adăugând că banii vor fi plătiţi de pe urma creşterii economice din viitor.

Cîţu a afirmat: "Nu aş spune că România are o problemă (cu datoria). România are una dintre cele mai mici poveri a datoriei în raport cu PIB-ul din lume, nu doar din UE, cu mult sub media pieţelor emergente. Ne îndreptăm către media pieţelor emergente (aproximativ 60% - n.r.), dar dacă mă uit la ce se întâmplă în UE... Este o problemă la nivel global, dar, în acest an, media datoriei în Europa creşte cu 20 de puncte procentuale din PIB. În România este 7 puncte procentuale (de la 42,4 la 49,6% din PIB, conform prognozei de vară a CNSP - n.r.). Suntem conştienţi că aceşti bani trebuie plătiţi înapoi, ştim că aceştia sunt bani împrumutaţi şi aşa mai departe. În acelaşi timp, este cea mai bună alternativă pentru termen scurt. Avem nevoie de veniturile acestea pentru a plăti pentru sănătate, pentru a direcţiona economia peste acest hop. Modul în care o plăteşti înapoi (datoria - n.r.), alte ţări şi chiar România a arătat că această datorie se poate plăti printr-o creştere economică mai mare decât dobânzile la care te-ai împrumutat. Deci poţi să o plăteşti înapoi dar trebuie să ţinteşti creştere economică. Şi mă uit acum la numerele cu privire la modul în care este privită dezvoltarea României - nu mă refer la perspectiva noastră, ci la perspectiva internaţională, adică FMI, Comisia Europeană şi economişti internaţionali -, toţi văd creşterea medie a României pentru următorii ani să fie de peste 4%.

Dacă creşti la potenţial poţi să plăteşti înapoi, spune Cîţu, care adaugă că majorarea taxelor ar "omorâ economia".

"În opinia mea (îndatorarea) este o sursă mai bună şi mai ieftină de a finanţa cheltuielile curente decât alternativele. Alternativele ar fi să nu faci aceste cheltuieli sau să majorezi taxele. Dacă majorezi taxele omori economia - am văzut că guvernul anterior a mărit taxele când lucrurile mergeau bine şi tot a deteriorat economia. Nu este o soluţie. Există de asemenea o regulă de aur, că te împrumuţi pentru investiţii, şi asta am încercat să facem în acest an. (...) Nu vreau să zic că suntem conservatori, dar suntem conştienţi de situaţia noastră în lume şi de aceea o luăm mai încet decât restul. Dacă te uiţi de asemenea la cât a crescut deficitul estimat în România, este cea mai mică creştere din UE", a mai afirmat Florin Cîţu.

Ministerul de Finanţe se aşteaptă la venituri suplimentare cuprinse între 20 şi 30 de miliarde de lei din conectarea caselor de marcat la serverele ANAF, măsuri care ar urma să reducă deficitul dintre TVA-ul declarat şi cel încasat la buget.

• Cîţu: Lockdown-ul este drumul sigur către faliment

Florin Cîţu a mai spus că lockdown-ul este drumul sigur către faliment şi că România trebuie să facă tot posibilul să ţină economia deschisă cât mai mult posibil.

"Trebuie să facem tot posibilul să ţinem economia deschisă cât mai mult posibil pentru că trebuie să plăteşti pentru costul sănătăţii şi tot ce se întâmplă în economie în acest moment. Trebuie să te uiţi la ce s-a întâmplat cu pieţele financiare în martie, când toate s-au închis şi guvernele au început să caute bani pentru a finanţa cheltuielile. Noi am avut un buffer, dar totuşi... Pot să spun ce se întâmplă dacă toate lumea face lockdown din nou: stoparea pieţelor financiare sau stoparea surselor de finanţare este periculos şi cred că este drumul sigur către faliment. (...) Dacă întreaga Europă stă în lockdown pentru să zicem un an toată lumea o să aibă probleme. Dar nu cred că o să fie cazul. În Europa vedem că sunt lockdown-uri dar cred că o să fie pe termen scurt", a afirmat ministrul.

Acesta a adăugat că încă există spaţiu de intervenţie din partea politicii monetare. El a subliniat că "banca centrală nu şi-a atins ţinta de achiziţii de titluri de stat de pe piaţa secundară".

"În acelaşi timp, România este diferită faţă de alte ţări pentru că încă există spaţiu pentru politica monetară. Rezervele minime obligatorii sunt încă ridicate relativ la alte ţări din UE, dobânzile sunt încă mai ridicate decât în alte ţări UE, iar asta înseamnă că încă poţi să mai ai un impuls din partea politicii monetare să injecteze lichiditate. Politica fiscală a făcut mare parte din treabă până acum, ajutată de asemenea de politica monetară, dar, dacă ne uităm, banca centrală nu şi-a atins ţinta de achiziţii de titluri de stat de pe piaţa secundară, iar, din nou, dobânzile sunt încă pozitive. Dacă trebuie să mergem mai departe încă este un instrument care poate fi folosit. Am intrat în situaţie cu un handicap, cu un deficit, cu o structură rigidă a economiei. Pe drum cred că am reuşit să schimbăm lucruri, dar modul în care am răspuns a făcut diferenţa anul acesta. Şocul este acelaşi pentru toată lumea, ce contează este cum răspunzi la el", a declarat Florin Cîţu.

Ministrul a mai afirmat că scenariul guvernului privind contracţia economică din acest an şi revenirea din anul viitor este scenariul de bază pentru viitoarea evoluţie.

"25 octombrie a fost data la care multe din lucrurile pe care le-am implementat pe partea fiscală nu mai rămâneau valabile. A trebuit să prelungim unele dintre ele şi asta nu pentru că economia nu-şi revine cum ne aşteptam, scenariul nostru este, credem, scenariul de bază, dar credem doar că unele părţi din economie au nevoie de mai mult timp să treacă peste problemă. Avem părţi puternice care merg bine şi care chiar trag după ele toată economia dar sunt şi părţi din economie... Măsurile pe care le luăm acum nu vor fi pentru toată economia ci vor fi măsuri ţintite pentru acele sectoare care au dificultăţi şi care vin din urmă. Datele privind şomajul - astăzi (vineri - n.r.), INS a publicat datele privind şomajul, iar septembrie este încă o lună în care şomajul a scăzut, ceea ce arată că şi cu acest şoc negativ violent am reuşit să creeăm câteva locuri de muncă. Este rău, dar ne îndreptăm către locul unde speram să fim la finalul anului", a notat ministrul de Finanţe.

Potrivit acestuia, diferenţa principală în raport cu alte ţări este că România nu a închis complet economia.

"Şantierele de construcţii nu au fost niciodată închise, iar asta ne-a ajutat. De-asta am avut, în prima jumătate a anului, o contribuţie pozitivă a formării brute de capital fix la dinamica economiei, suntem singura ţară din Uniunea Europeană. De acolo a venit. Nu am închis construcţiile şi am injectat (lichiditate), am continuat investiţiile respective. Am învăţat foarte mult din această perioadă, nu ştiam ce va funcţiona şi ce nu, dar un lucru pe care l-am ştiut din prima zi, lecţia din cealaltă criză, cea pe care am trăit-o în 2008-2009 şi cea pe care am studiat-o, din 1929, este că trebuie să injectezi lichiditate în sistem. Sistemul trebuie să fie lichid, să ai companii solvabile. Dacă laşi companiile să dea faliment atunci întreg sistemul intră în colaps. Deci a trebuit să facem economia să meargă mai departe, să ţinem capacitatea de producţie şi pare că asta a fost soluţia şi vom continua în direcţia asta", a declarat Florin Cîţu.

• Este stupid să nu foloseşti banii europeni, spune Florin Cîţu

Totodată, şeful Finanţelor a notat că bugetul pe 2021 va da o mai mare importanţă atragerii fondurilor europene. Exemplul dat de Cîţu este cel al Ministerului de Transporturi, care la 9 luni a efectuat investiţii de 3,9 miliarde de lei, din care 3,6 miliarde de lei reprezintă bani europeni.

"Ne-am făcut publică intenţia de a absorbi mai multe fonduri UE când am construit bugetul pentru 2020. Vă dau doar exemplu investiţiilor: avem 5% din PIB alocat pentru investiţii în acest an şi nu avem un istoric foarte bun. În termeni istorici, defapt, am investit mai mult la 9 luni decât în anumiţi ani. Am alocat jumătate din bani din fonduri UE şi jumătate de la bugetul local. Execuţia la 9 luni arată că 40% (din banii de investiţii) sunt fonduri UE şi 60% din bugetul local, deci practic mergem în acea direcţie. Ideea la care lucrăm în Planul de rezilienţă şi recuperare şi în Exerciţiul următor este să folosim toate cele 80 de miliarde (de euro alocate României). Acestea sunt resurse pentru buget care sunt mai ieftine decât alte resurse. Dacă aş putea să folosesc aceste resurse pentru buget pentru a finanţa investiţii de exemplu atunci asta ar însemna o reducere a presiunii pe bugetul local şi aş putea continua planul fiscal pe care îl am, adică să nu-mi fac griji pentru taxe şi creşterea veniturilor. Pot să folosesc bugetul local pentru alte proiecte, proiecte sociale. Deci practic asta este ideea, ne mişcăm către folosirea banilor UE, tuturor banilor... unele sunt granturi, unele sunt împrumuturi... Anul acesta, de exemplu, Ministerul Transporturilor a cheltuit în primele 9 luni 3,9 miliarde de lei pe investiţii, dar 3,6 miliarde de lei sunt fonduri europene. (...) Este păcat să nu-i foloseşti. Avem aceşti bani alocaţi României, sunt bani care au dovedit că dacă îi foloseşti corect au cel mai ridicat efect multiplicator. Este stupid să nu-i foloseşti. Acesta este planul nostru şi aşa vom construi bugetul pentru anul viitor. O parte mai mare din investiţii vor fi legate de fondurile UE", a conchis ministrul.