FLORIN IORDACHE, PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR: "Sesizarea Curţii Constituţionale asupra Legii conversiei - neîntemeiată"

Sesizarea Guvernului către Curtea Constituţională a României (CCR) pe marginea Legii conversiei este neîntemeiată, apreciază Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, în cadrul răspunsului transmis CCR, care a solicitat deputaţilor un punct de vedere pe subiect.

Documentul precizează: "Legea a fost adoptată în concordanţă cu Legea fundamentală şi sub aspectul altor legi aflate în vigoare, cu 248 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

În ceea ce priveşte critica adusă nerespectărilor prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, menţionăm că au fost respectate toate prevederile legii referitoare la adoptarea actelor normative, cu consultarea tuturor factorilor implicaţi în procesul de legiferare şi post-legiferare.

Pe fondul sesizării, referitor la susţinerea Guvernului de încălcare a prevederilor de tehnică legislativă prin introducerea celor două articole noi, menţionăm că s-a susţinut necesitatea modificării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 în acest sens, fiind nevoie de prevederi suplimentare în legislaţie, întrucât prin legea adoptată se exclude posibilitatea redenumirii actelor adiţionale astfel încât nesemnarea lor de către consumator să mai fie considerată acceptare tacită. Restul prevederilor sunt necesare pentru buna aplicare a noilor reglementări.

În ceea ce priveşte sesizarea de neconstituţionalitate a Guvernului României referitoare la aplicarea retroactivă a Legii de completare a O.U.G. nr. 50/2010, învederăm Decizia nr. 1321/2011 prin care Curtea Constituţională a statuat că «o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare», Decizia nr. 164/2013: «Curtea a arătat că principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite»".

Guvernul condus de Dacian Cioloş a trimis Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la Curtea Constituţională a României, cu o zi înainte de expirarea termenului până la care putea face acest lucru.

Executivul a atacat la CCR această lege pentru clarificări, nu pentru că este împotriva ei, a explicat, atunci, premierul Dacian Cioloş, menţionând: "Vreau să precizez din start că Guvernul a dat un punct de vedere pozitiv cu anumite amendamente. De ce amendamente? Pentru că, din punctul nostru de vedere, este important ca această lege să-i vizeze pe cei cărora le e pus în pericol venitul lunar din cauza ratelor la bancă în urma modului cum au evoluat aceste credite. Faptul că am trimis la CCR această lege nu este pentru că suntem împotriva ei. Sunt acolo câteva elemente, aşa cum a fost ea votată în Parlament - pentru că, din păcate, Parlamentul nu a luat în considerare amendamentele pe care le-am propus - care, din punctul nostru de vedere, ar fi făcut-o aplicabilă, şi dacă nu clarificăm constituţionalitatea, acum, înainte de a intra ea în vigoare, există riscul ca ea să producă efecte şi peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau...Oricine altcineva poate să o atace şi va crea mai multe probleme celor care aşteaptă să li se rezolve problemele".

Premierul a adăugat că Guvernul, prin demersul la CCR, vrea să vadă dacă sunt "elemente de neconstituţionalitate", pentru ca acestea să fie "'limpezite''.

Cioloş a mai precizat: "Să le clarificăm acum. Vă promit că, în măsura în care CCR va da un răspuns rapid, Guvernul va lua toate măsurile pentru a corecta acele lucruri în lege în aşa fel încât ea să aibă acea adresabilitate a oamenilor care chiar au probleme şi nu a speculatorilor. Şi aici, când vorbesc de potenţiali speculatori, din cele câteva zeci de mii de creditori în franci elveţieni, sunt 200 de creditori care au luat împrumuturi de peste 250 de mii de franci elveţieni. Şi cei 200, din câte am înţeles, totalizează peste un miliard de lei din cele cinci şi ceva miliarde de lei câţi au fost împrumutaţi. Deci, nu vrem ca din cauza unor speculatori, care au speculat atunci cursul francului elveţian, să tragă ponoasele acum cei care, într-adevăr, au probleme. Deci, acesta a fost motivul pentru care am trimis această lege la Curtea Constituţională. Şi în măsura în care vom avea răspunsul rapid de la CCR vom veni şi cu măsurile pentru a corecta aceste lucruri, pentru ca această lege să poată fi aplicată fără riscul ca ea să fie atacată ulterior, după ce îşi face efectele".

Răsvan Horaţiu Radu, reprezentantul nostru la Curtea Europeană de Justiţie, a transmis un răspuns CJUE, la cererea instanţei internaţionale, după ce justiţia din Oradea a formulat întrebări într-un caz colectiv de îngheţare a cursului CHF/Leu.

Răsvan Horaţiu Radu spune că "obligaţia de plată într-o monedă străină (aceeaşi în care a fost contractat împrumutul), în contextul atribuirii riscului privind variaţia cursului valutar în sarcina exclusivă a consumatorului, conduce la o situaţie incertă pentru consumator. Mai precis, costurile pe care acesta trebuie să le suporte ar putea creşte, aparent, fără o limită maximă, iar împrumutătorul nu are obligaţia de a furniza în schimb vreun serviciu".

Totodată, reprezentantul Guvernului nostru la CJUE apreciază că inserarea de clauze privind asumarea întregului risc valutar de către consumator, fără să fie prevăzute mecanisme contractuale în sensul atenuării acestui risc, denotă crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, încă de la încheierea contractului. Răsvan Horaţiu Radu precizează, în răspunsul său, obţinut de ziarul BURSA: "Faptul că împrejurarea ce reprezintă materializarea riscului se produce de abia la un moment ulterior şi se exprimă prin crearea unui dezechilibru între prestaţii nu înseamnă că dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor nu există încă de la momentul încheierii contractului. (...) Rezultă din situaţia de fapt reţinută de instanţa de trimitere că banca avea posibilitatea de a face uz de variaţiile de pe piaţa valutară, ceea ce reprezintă un context riscant pentru consumator".

Sesizarea transmisă de Guvern Curţii Constituţionale urmează să fie dezbătută în data de 23 noiembrie.