FLORIN JIANU DESPRE EFECTELE OUG 114/2018: "Întreprinderile mici şi mijlocii din ţara noastră iau în considerare varianta să-şi mute activitatea în Bulgaria"

Întreprinderile mici şi mijlocii din ţara noastră iau în considerare varianta de a-şi muta activitatea în Bulgaria, în contextul modificărilor fiscale aduse de OUG 114/2018 şi impredictibilităţii cadrului fiscal şi legislativ din ţara noastră, a afirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Domnia sa a declarat: "Din perspectiva IMM-urilor, în acest moment, exis-tă o foarte mare presiune pe noi, la nivel central, să întreprindem măsuri concrete, să găsim soluţii pentru toate aceste probleme. Colegii ne-au rugat să analizăm o potenţială întâlnire cu Patronatul Întrepriderilor Mici şi Mjlocii din Bulgaria şi să iniţiem un dialog cu privire la posibilitatea mutării unor activităţi din România din cauză că sunt foarte mulţi antreprenori care simt că lucrurile nu sunt deloc în regulă la noi în ţară. De altfel, Bulgaria, cea mai apropiată ţară de Româ-nia, are o fiscalitate constantă. Ei nu au modificat absolut nimic în ultimii ani de zile şi pe lângă această presiune, există şi o nemulţumire generală legat de calitatea politicii de la noi - întreprinzătorii sunt extrem de nemulţumiţi de politicienii din România. Dialogul a dispărut cu totul, nu mai înţelegem ce se întâmplă, încotro ducem această ţară".

Preşedintele CNIPMMR s-a arătat extrem de îngrijorat de faptul că Guvernul nu a prezentat, încă, bugetul de stat pentru anul în curs.

Domnul Jianu a adăugat: "De altfel, suntem îngrijoraţi dacă nu cumva OUG 114/2018 nu va fi urmată de alte ordonanţe care să schimbe nivelul de taxe şi impozite în România, care vor fi plătite de fiecare dintre noi, tocmai pentru a susţine măririle salariale care s-au promis în sectorul public. Această ordonanţă modifică exact acele taxe care vizează cetăţeanul de rând, nu doar companiile, mai exact zona bancară, energia şi telecomunicaţiile, ceea ce înseamnă că aceste costuri vor fi transferate către consumatori, fie ei persoane fizice sau juridice. Din rândul mediului de afaceri, cele mai vulnerabile vor fi IMM-urile, iar majorarea facturilor şi a preţurilor se numără printre consecinţe".

• Jianu: "4 din 10 IMM-uri de la noi susţin suprataxarea băncilor"

Un procent de 61,3% dintre antreprenorii de la noi nu susţin suprataxarea activelor financiare ale băncilor în funcţie de nivelul ROBOR, arată un sondaj efectuat de CNIPMMR în perioada 10-17 ianuarie 2019, privind măsurile recent adoptate prin OUG 114/2018, care a avut 387 de respondenţi din rândul IMM-urilor de la noi.

Conform CNIPMMR, 69,3% dintre cei care au răspuns chestionarului sunt de părere că, în urma acestei măsuri, băncile vor transfera costurile către clienţi; 64% dintre ei consideră că accesul la creditul bancar va deveni mai dificil şi mai costisitor; 56% au menţionat că vor scădea creditele nou acordate, diminuând investiţiile, consumul şi creşterea economică, iar 46,7% spun că vor creşte încasările la bugetul de stat.

Totuşi, potrivit domnului Jianu, destul de multe dintre IMM-urile de la noi (4 din 10) susţin suprataxrea băncilor din cauză că există, în continuare, o ruptură între mediul de afaceri şi sistemul bancar.

"Observăm că întreprinzătorii au înţeles că scumpirile creditelor bancare vor avea repercusiuni asupra IMM-urilor. În plus, antreprenorii de la noi cer modificarea Codului Fiscal doar prin lege (ceea ce presupune un proces complex în Parlament, dialog între toţi factorii implicaţi şi analize de impact amănunţite), nu prin ordonanţă de urgenţă. Este inexplicabil pentru noi să apară modificări ale Codului Fis-cal, în Monitorul Oficial, cu două zile înainte de Anul Nou, aşa cum s-a întâmplat în cazul OUG 114/2018! Aşa ceva nu este posibil!", a explicat domnia sa.

Florin Jianu a mai spus că, dat fiind faptul că indicele ROBOR se leagă de nivelul inflaţiei, cu siguranţă nu va putea să nu depăşească acel prag de 2%, astfel încât activele băncilor de la noi să nu fie taxate, conform OUG 114/2018, pentru că rata inflaţiei va fi, cu siguranţă, mai mare de 3% anul acesta şi, cu siguranţă, taxele vor fi foarte ridicate.

"Microîntreprinderile vor avea de suferit din cauză că accesul lor la finanţare era, oricum, destul de slab, iar declaraţiile recente ale reprezentanţilor băncilor arată că acestea vor acorda mai puţine credite sau că le vor limita. Se remarcă nevoia de dialog dintre bănci şi antreprenori din cauză că s-a greşit foarte mult şi în sectorul bancar, nu au dat dovadă de flexibilitate, nu au fost alături de IMM-uri, tocmai pentru a stimula economia, şi acum suferim cu toţii. Există taxe similare şi în alte state europene, numai că ele sunt colectate într-un fond de garanţii, prin care să fie salvat sistemul bancar, dacă ajunge în dificultate", a atras atenţia preşedintele CNIPMMR.

• Jianu: "Suprataxarea companiilor din telecomunicaţii va avea efecte negative asupra investiţiilor în infrastructură"

Suprataxarea companiilor din telecomunicaţii nu este posibilă, din punct de vedere legal, întrucât există o direc-tivă, la nivel european, care interzice taxarea pe cifra de afaceri în acest sector şi astfel, ca urmare a unora dintre prevederile OUG 114/2018, ţara noas-tră este ameninţată de Comisia Europeană cu infringement, a subliniat, ieri, Florin Jianu.

Domnia sa a precizat: "Suprataxarea companiilor din domeniul telecomunicaţiilor cu 3% pe cifra de afaceri, va avea efect direct asupra investiţiilor în zona 5G, de exemplu, a modernizării infrastructurii. Dacă începusem să ne dezvoltăm mult în sfera aceasta, cu siguranţă ea va fi, acum, direct afectată. De altfel, din punct de vedere legal nu este posibilă o astfel de taxă şi chiar cei de la Comisia Europeană s-au sesizat cu privire la un potenţial infringement pe această zonă deoarece există o directivă 2014/61/UE care interzice taxarea pe cifra de afaceri în acest sector. Sunt convins că Guvernul ştie toate aceste lucruri, dar nu înţeleg de ce le aplică dacă ele atrag sancţiuni din partea Comisiei Europene".

În privinţa acestei prevederi din OUG 114/2018, CNIPMMR arată că 66,2% dintre respondenţi nu susţin această măsură; 75% dintre ei sunt de părere că se vor transfera costurile către clienţi; 50% spun că se vor majora încasările la bugetul de stat, iar 47,20% au menţionat reducerea inves-tiţiilor şi diminuarea unor activităţi economice.

• Jianu: "Guvernul începe să înţeleagă consecinţele suprataxării în energie şi să dea înapoi"

Guvernul începe, încet-încet, să înţeleagă consecinţele suprataxării cu 2% pe cifra de afaceri a companiilor care activează în sectorul energiei şi să dea înapoi.

În legătură cu acaestă taxă, rezultatele chestionarului CNIPMMR arată că 70,3% dintre oamenii de afaceri de la noi nu susţin această măsură; 78,70% dintre ei spun că firmele res-pective îşi vor transfera costurile suplimentare către consumatori; 54% au menţionat reducerea investiţiilor şi diminuarea unor activităţi economice, iar 48% au evidenţiat creşterea încasărilor la bugetul de stat.

• Jianu: "Costurile salariale pentru firmele din sectorul construcţiilor vor fi mai mari cu 5-28%, ca urmare a creşterii salariului minim"

Consiliul Economic şi Social (CES) a dat aviz negativ în ceea ce priveşte introducerea salariului minim diferenţiat, înţelegând consecinţele unei astfel de măsuri, a anunţat, ieri, preşedintele CNIPMMR, citând şi un articol în Constituţia României care spune, clar, că există un singur salariu minim.

Domnul Jianu a afirmat: "Atunci când impui astfel de taxe încurajezi un comportament incorect. Se încurajează munca la negru prin introducerea acestor taxe şi, în plus, credem că vor urma, din nou, câteva ordonanţe care să regleze prostiile din ordonanţa iniţială. (...). În plus, acum mai avem şi un al treilea salariu minim pe economie, în sfera construcţiilor, care ar urma să fie majorat la 3.000 de lei. Aici, Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) identifică o serie de probleme, cum ar fi: faptul că OUG 114/2018 nu a fost dis-cutată cu toate organizaţiile patronale din construcţii şi materiale de cons-trucţii; faptul că există o problemă importantă din perspectiva termenului de aplicare de la 1 ianuarie 2019, acesta fiind neoportun în condiţiile în care activitatea în sector este redusă în aceas-tă perioadă. Totodată, majorarea salriului minim are un impact important asupra societăţilor din domeniu, accentuat de dinamica regresivă a investiţiilor publice, care au scăzut constant în ultimii trei ani".

Conform CNIPMMR, 68,1% dintre respondenţii sondajului efectuat au spus că au între 1 şi 5 salariaţi încadraţi, în prezent, la nivelul salariului minim, iar 74,30% dintre aceştia nu susţin introducerea salariului minim pe economie diferenţiat pe anumite criterii.

Mediul de afaceri apreciază că modificarea salariului minim este necesară, dar spune că are capacitatea de a suporta o majorare de până la 100 de lei brut.

Creşterea salariului minim implică majorarea preţurilor produselor şi serviciilor, precum şi scăderea competitivităţii şi, în acelaşi timp, există un risc major de concedieri, iar cei mai afectaţi sunt micii antreprenori, susţine domnul Jianu.

Preşedintele CNIPMMR a adăugat: "Pentru 60% dintre întreprinzători, să majoreze salariul minim înseamnă să crească şi celelalte salarii, mai ales în construcţii, pentru că grila de salarizare creşte pe cale de consecinţă. În analiza ARACO, costurile salariale pentru firmele din sectorul construcţiilor vor fi mai mari cu un procent între 5-28%, ca urmare a majorării salariului minim".

Pentru stabilirea de noi obligaţii fis-cale sunt necesare, în viziunea antreprenorilor români, asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii legislaţiei fiscale (81,30%), fundamentarea riguroasă şi realizarea studiilor de impact (78,70%), precum şi dezbateri publice cu toate părţile interesate (68%).