FLORIN JIANU, PREŞEDINTELE CNIPMMR:  "Iohannis ar trebui să ducă discuţia despre FSDI în CSAT"

Preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să ducă discuţia despre proiectul de ordonanţă de urgenţă privind introducerea Loteriei Române şi a Imprimeriei Naţionale în Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a declarat, ieri, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Româ-nia (CNIPMMR).

Domnia sa a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă: "FSDI a revenit pe tapet. După ce guvernele Grindeanu şi Tudose nu şi l-au asumat, acum, doamna Dăncilă (n.r. premierul) şi domnul Teodorovici (n.r. ministrul Finanţelor) îşi asumă acest lucru care, în opinia noastră, va avea un impact dezastruos asupra întregii ţări, precum şi asupra populaţiei pentru că face referire la avuţia fiecăruia dintre noi. Cele mai multe dintre companiile incluse în acest fond sunt de importanţă strategică naţională (Electrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Imprimeria Naţională şi Loteria Română sau Administrarea Porturilor Maritime din Constanţa), iar apelul nostru principal este şi către preşedintele României, ca domnia sa să ducă această temă în Consiliul CSAT, înainte să fie prea târziu, pentru că, dincolo de a fi o temă economică, este una de siguranţă naţională. Sunt multe necunoscute, acest fond conţine multe lucruri imprevizibile, astfel că noi presupunem că este supus hazardului".

Un alt semn de întrebare este faptul că Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) nu se regăseşte ca avizator al acestor acte normative, deşi impactul se răsfrânge şi asupra mediului de afaceri, întrucât schimbă regulile, a adăugat Florin Jianu, declarând: "Eu nu ştiu dacă noi mai avem ministru în acest moment la acest minister pentru că pe niciuna dintre aceste teme nu am văzut o poziţie publică. Revenind la FSDI, am spus că prin OUG sunt introduse şi Loteria Română şi Imprimeria Naţională. Aici, marele semn de întrebare este legat de faptul că se schimbă modalitatea în care sunt definite acţiunile, şi în care aceste două entităţi pot dispune de acţiuni. Acţiunile celor două companii sunt nominative, în prezent, şi deţinute în totalitate şi în mod exclusiv de către statul român. Prin nişte artificii legislative, ele nu mai sunt nominative şi pot fi înstrăinate, pot deveni acţiuni la purtător. Sunt două companii strategice, printre cele mai importante entităţi ale unui stat şi putem ajunge în situaţia în care să nu mai ştim cine sunt cei care deţin acţiuni la două dintre cele mai importante entităţi ale unui stat. Astfel, managementul acestor companii riscă să fie schimbat, direcţia de asemenea, iar economia naţională să fie dusă în colaps".

Totodată, printre altele, proiectul prevede abrogarea dispoziţiilor care dispun că dividendele nete realizate se fac venit la bugetul de stat, din cele două acte normative care reglementează înfiinţarea Loteriei Române şi a Imprimeriei Naţionale, a mai precizat preşedintele CNIPMMR, iar în opinia Consiliului, aparent această abrogare nu ar avea efect pratic, deoarece rămân în vigoare dispoziţiile care prevăd că profitul net va fi repartizat potrivit reglementărilor legale în vigoare.

CNIPMMR mai informează: "Coroborând, însă, abrogarea dispoziţiilor care dispun că dividendele nete realizate se fac venit la bugetul de stat, cu prevederile art. 11 din OUG nr. 100/2018 care precizează că «Fondurilor nu li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr. 769/2001, cu modificările şi completările ulterioare», rezultă că la bugetul de stat nu mai ajunge profitul obţinut de Loteria Română şi de Imprimeria Naţională, acestea neavând nici obligaţia de a constitui rezerve legale sau de a acoperi pierderile din anii precedenţi. Potrivit OUG nr. 64/2001 la societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel. Practic, aceşti bani rămân exclusiv la dispoziţia Fondului care poate decide să facă orice doreşte cu ei, neexistând nicio răspundere a Directoratului sau a Consiliului de Supraveghere în acestă privinţă".

Există un risc foarte mare ca statul să piardă controlul asupra acestor companii strategice şi, bineînţeles, că răspunderea, în cazul acestui fond suveran, este difuză, a explicat Florin Jianu.

Domnia sa a mai spus că trebuie să conştientizăm cu toţii pericolul la care suntem supuşi, în cazul în care Fondul va fi constituit astfel, statul român urmând să aibă de pierdut în acest caz.

Proiectul de înfiinţare a FSDI prevede: "Capitalul social iniţial, subscris al FSDI are o valoare totală de 19.111.850.332 lei şi este format din aport în numerar în valoare 9 miliarde de lei, precum şi din aport în natură reprezentat de pachetele de acţiuni nominative deţinute de stat la operatorii economici prevăzuţi în anexa la prezenta hotărâre, în valoare de 10.111.850.332 lei, stabilită la valoarea nominală a acţiunilor aportate". Aportul în numerar la capitalul social al FSDI, în valoare de de 9 miliarde de lei, aproximativ 1,9 miliarde de euro, trebuie vărsat potrivit Legii nr. 31/1990, în termen de maxim 12 luni. Practic aportul în numerar, de 1,9 miliarde de euro, va fi indisponibilizat în capitalul social al FSDI, de Guvernul României, mai precizează CNIPMMR.

Cele 28 de companii care ar urma să facă parte din FSDI sunt, conform proiectului de Hotărâre de Guvern, postat, vineri, pe site-ul MFP: Engie Româ-nia, Electrica, Delgaz Grid, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România Communications, Loteria Română, IAR, Oil Terminal, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Nuclearelectrica, Imprimeria Naţională, Conpet, Aeroportul Internaţional Timişoara Traian Vuia, Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă TBRCM, Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune, Cuprumin Abrud, Societatea Naţională a Sării, Romaero, Adminis-traţia Porturilor Maritime Constanţa, Administraţia Canalelor Navigabile, Antibiotice şi Compania Naţională Unifarm.