FMI ia pulsul economiei naţionale

• Reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale, împotriva pomenilor electorale

Certitudinea că alegerile parlamentare din toamna anului curent vor determina autorităţile din ţară să intre în zodia pomenilor electorale a stârnit reacţia Fondului Momentar de Investiţii (FMI).

În cadrul consultărilor anuale ale FMI cu autorităţile din ţara noastră, încheiate la data de 25 iunie, reprezentanţii insituţiei financiare internaţionale au recomandat autorităţilor noastre să reziste în faţa presiunilor de creştere a cheltuielilor sociale sau de reducere a impozitelor, în contextul alegerilor parlamentare din toamnă.

"Directorii FMI au subliniat importanţa menţinerii unei dis-cipline salariale în sectorul public şi a rezistenţei în faţa presiunilor de creştere a cheltuielilor sociale sau de reducere a taxelor în vederea viitoarelor alegeri parlamentare", se arată în raportul FMI, referitor la evoluţia economiei ţării noas-tre.

Specialiştii instituţiei financiare internaţionale au solicitat autorităţilor din ţară o consolidare a instituţiilor fiscale şi o politică fiscală orientată mai mult pe termen mediu pentru creşterea eficienţei cheltuielilor banului public.

În opinia lor, un cadru fiscal pe termen mediu va întări capacitatea ţării noastre de absorbţie a fondurilor Uniunii Europene.

Reprezentanţii FMI consideră că îmbunătăţirea culturii bugetare necesită, în primul rând, o expertiză fiscală sporită la toate nivelurile guvernamentale, care ar putea duce la modificarea bugetul şi a procedurilor actuale, orientate pe termen scurt.

"Principala provocare a autorităţilor române în perioada următoare o reprezintă întărirea politicilor economice şi intensificarea reformelor structurale pentru susţinerea convergenţei către standardele Uniunii Europene şi consecvent cu ţinta de adoptare a euro până în 2014", precizează raportul. În acest sens, directorii FMI au subliniat că susţin un deficit bugetar de aproximativ 1,5 la sută din PIB (pentru anul curent), în condiţiile în care ţinta de deficit a autorităţilor din ţară este de 2,3 la sută din PIB.

Totodată, experţii FMI au salutat creşterea puternică a economiei naţionale în 2007 şi în prima parte a anului curent, scăderea şomajului şi menţinerea competitivităţii externe, pe fondul creşterii exporturilor şi al câştigării de cote de piaţă la export.

Raportul arată: "Aceste evoluţii pozitive au contribuit la o creştere impresionantă a venitului pe cap de locuitor. Fluxurile semnificative de capital generate de aderarea Româ-niei la UE, alături de politicile fiscale prociclice, au contribuit la creşterea semnificativă a cererii interne şi a creditării. Deficitul de cont curent a cres-cut până la nivele nesustenabile".

Potrivit instituţiei financiare internaţionale, ţara noastră va înregistra, în acest an, o creştere economică de 6,8 la sută, urmată de un avans de 5,8 la sută în 2009. Deficitul fiscal este estimat de FMI la 2,1 la sută din PIB, urmând ca anul viitor să crească la 2,9 la sută din PIB.

Veniturile fiscale în acest an sunt estimate la 34,7 la sută din PIB iar cheltuielile la 36,8 la sută. Anul viitor, veniturile bugetului consolidat ar putea creşte la 35,2 la sută din PIB iar cheltuielile la 38,2 la sută.

În ceea ce priveşte impactului negativ al crizei financiare globale asupra ţării noastre, reprezentanţii FMI susţin că "România rămâne vulnerabilă la o eventuală extindere a fenomenului.

În raportul elaborat FMI notează că tensiunile de pe piaţa financiară mondială au contribuit la o depreciere nominală semnificativă a monedei naţionale, avertizând că "ţara noastră rămâne vulnerabilă la viitoare efecte negative ale crizei".

Directorii FMI s-au declarat îngrijoraţi faţă de presiunile inflaţioniste, în condiţiile în care creşterea preţurilor la alimente şi energie a majorat deja inflaţia de bază peste ţinta Băncii Naţionale a României (BNR).

Analiza FMI arată: "Preţurile mai mari în sectorul agricol şi în cel al energiei, alături de cererea în exces au contribuit la dublarea inflaţiei de bază din mai 2007, când rata anuală s-a situat la 3,8 procente, până în mai 2008, când aceasta a atins 8,5 la sută. Cursul de schimb s-a depreciat semnificativ în urma turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale, care au început în luna august 2007. Drept răspuns la creşterea peste ţintă a inflaţiei, BNR a majorat dobânda de politică monetară de mai multe ori începând din octombrie 2007, de la 7 procente în momentul respectiv, la 9,75 procente în mai".

Astfel, experţii FMI susţin că BNR a întărit în mod adecvat politica monetară, începând de la jumătatea anului 2007, dar o continuare a consolidării este necesară pentru a readuce inflaţia în ţinta stabilită pentru 2009.

Pentru anul curent, FMI estimează o inflaţie anuală de 7,9 procente, care ar putea scădea la 6,2 la sută în 2009. Prognoza de inflaţie pentru acest an, a fost revizuită în creştere de autorităţi la 6 la sută, pentru sfârşitul anului, faţă de la 5,9 la sută, iniţial. Pentru anul viitor, ţinta de inflaţie este de 3,5 la sută cu o bandă de variaţie de plus minus un punct procentual.

În opinia FMI, deficitul de cont curent ar putea urca, la 14,4 la sută la finele anului, de la 14 la sută anul trecut. Pentru 2009, experţii FMI estimează un deficit de cont curent de 14 procente.