Comisia Europeană a adoptat astăzi programul operaţional al României intitulat "Capital uman", ce urmăreşte să investească aproximativ 5 miliarde de euro (din care 4,3 miliarde de euro din bugetul UE) pentru a ajuta cetăţenii români, inclusiv tinerii, să îşi găsească un loc de muncă şi să îşi îmbunătăţească nivelul de educaţie şi de competenţe.
De asemenea, programul va contribui la reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale, la promovarea unor servicii sociale mai bune şi la eficientizarea instituţiilor de pe piaţa muncii. O atenţie deosebită este acordată tinerilor, romilor şi populaţiei din mediul rural.
Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, a declarat: "România se confruntă în prezent cu importante provocări pe piaţa muncii, atât în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, cât şi sărăcia. Mă bucur că programul se concentrează pe principalele priorităţi identificate în cazul României şi sunt convinsă că, dacă este utilizat în mod corespunzător, acest ajutor financiar va constitui o importantă sursă de investiţii în ocuparea forţei de muncă, în educaţie şi în combaterea sărăciei sau în sprijinirea serviciilor sociale. Sperăm ca la final să putem spune că UE a contribuit la creşterea numărului de locuri de muncă şi a calităţii acestora, precum şi la reducerea sărăciei şi a excluziunii sociale din România".
Programul cuprinde 7 axe prioritare, care dispun de alocări din bugetul UE.
Axele prioritare 1 şi 2 sunt dedicate punerii în aplicare a Garanţiei pentru tineret în România, beneficiind de 211 milioane de euro pentru regiunile eligibile pentru Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (centru, sud-est şi sudul Munteniei) şi de 362 milioane de euro pentru restul ţării. Măsurile vor fi adaptate la profilul tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi care nu urmează niciun program educaţional sau de formare (NEET). Printre aceste măsuri se pot număra consilierea, orientarea, formarea, sprijinul pentru înfiinţarea de întreprinderi şi sprijinul pentru mobilitate, precum şi stimulentele pentru angajatori în vederea creării de locuri de muncă, a instituirii de programe de ucenicie etc.
Axa prioritară 3, având ca temă locurile de muncă pentru toţi, dispune de o alocare de 1,1 miliarde de euro din bugetul UE. Această axă vizează sprijinirea accesului la ocuparea forţei de muncă, acordând o atenţie deosebită şomerilor şi persoanelor inactive, şomerilor de lungă durată, lucrătorilor în vârstă, persoanelor cu handicap şi persoanelor cu un nivel mai scăzut de educaţie. Acest lucru va implica, printre altele, îmbunătăţirea competenţelor persoanelor vizate, facilitarea recunoaşterii calificărilor sau a experienţei lor profesionale, sprijinirea mobilităţii forţei de muncă între diferitele regiuni din România şi acordarea de asistenţă participanţilor în legătură cu găsirea unui loc de muncă sau înfiinţarea de microîntreprinderi şi IMM-uri.
Axa prioritară 4, care dispune de 940 milioane de euro, vizează să promoveze incluziunea socială şi să combată sărăcia. Printre alte acţiuni se vor număra şi o serie de măsuri integrate, care vor ajuta persoanele dezavantajate, inclusiv romii, să aibă acces la piaţa forţei de muncă, prin îmbunătăţirea competenţelor şi sprijinirea spiritului antreprenorial şi a întreprinderilor sociale. Vor fi sprijinite mai multe grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele fără adăpost, persoanele care suferă de diverse dependenţe, victimele violenţei domestice sau ale traficului de persoane, deţinuţii sau foştii infractori, persoanele în vârstă şi persoanele cu handicap. De asemenea, se va acorda un sprijin specific serviciilor sociale, precum asistenţa socială, serviciilor de sănătate şi de îngrijire, inclusiv pentru a sprijini aşa-numita "dezinstituţionalizare" (asistenţă acordată grupurilor de persoane cu nevoi de îngrijire specifice, menită să le permită acestora să trăiască mai independent în loc să fie instituţionalizate).
Axa prioritară 5, care dispune de 201 milioane de euro, sprijină dezvoltarea locală aflată în responsabilitatea comunităţilor. Sunt vizate zonele urbane (oraşe cu peste 20 000 de locuitori), punându-se un accent deosebit pe comunităţile defavorizate. Prin urmare, această măsură va veni în completarea sprijinului pentru zonele rurale şi oraşele mai mici, acordat în cadrul programului de dezvoltare rurală.
Axa prioritară 6, care vizează educaţia şi competenţele, va investi 1,2 miliarde de euro pentru sprijinirea educaţiei de a doua şansă a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi care nu urmează niciun program educaţional sau de formare, pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii, pentru îmbunătăţirea accesului la învăţământul terţiar şi a calităţii acestuia, pentru înfiinţarea de stagii şi pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, pentru îmbunătăţirea competenţelor cadrelor didactice, sprijinirea educaţiei antreprenoriale, precum şi a educaţiei şi a formării profesionale în general, vizând întotdeauna să sporească relevanţa acestora în raport cu cerinţele de pe piaţa muncii. Se acordă o atenţie deosebită persoanelor vulnerabile, cum ar fi romii sau populaţia din mediul rural sau persoanele cu un nivel scăzut de competenţe, de exemplu, prin acordarea de burse de studiu.
Axă prioritară 7 dispune de restul de 258 de milioane de euro pentru asistenţă tehnică în vederea punerii în aplicare a programului.
La data de 6 august, Comisia Europeană a adoptat un "acord de parteneriat" cu România, prin care s-a stabilit strategia de utilizare optimă a fondurilor structurale şi de investiţii europene în regiunile şi oraşele ţării pentru perioada 2014-2020 (IP/14/907). Două programe operaţionale cofinanţate din Fondul social european (FSE) (Capital uman şi Administraţie publică) împart obiectivele Acordului de parteneriat în priorităţi de investiţii şi acţiuni concrete, permiţând astfel selectarea, punerea în aplicare, monitorizarea şi evaluarea proiectelor individuale în funcţie de priorităţile şi de obiectivele stabilite de comun acord cu Comisia.
Fondul social european joacă un rol fundamental în sprijinirea investiţiilor statelor membre în capitalul uman, consolidând astfel competitivitatea economiei europene, în această perioadă de ieşire din criză. În fiecare an, FSE sprijină peste 15 milioane de persoane, ajutându-le să îşi amelioreze competenţele, facilitând integrarea lor pe piaţa muncii, combătând excluziunea socială şi sărăcia şi sporind eficienţa administraţiilor publice.
În perioada 2014-2020, pentru prima dată în istoria politicii de coeziune a UE, a fost stabilită o cotă minimă pentru FSE de 23,1 % (la nivelul UE) din fondurile politicii de coeziune.