Forţele americane au participat la distrugerea rachetelor iraniene

Imediat după declanşarea atacului de marţi seară, Casa Albă a declarat că preşedintele Joe Biden şi vicepreşedintele Kamala Harris "urmăresc cu atenţie atacul iranian împotriva Israelului". Mai mult, Departamentul de Stat a precizat: "Preşedintele Joe Biden a dispus ca armata americană să sprijine Israelul împotriva atacurilor iraniene şi să doboare rachetele iraniene. Fiecare ţară din lume trebuie să ni se alăture în condamnarea atacului declanşat de Iran asupra Israelului".

După finalizarea atacului iranian, preşedintele Joe Biden a declarat, potrivit Biroului de presă al Casei Albe: "La ordinul meu, armata Statelor Unite a sprijinit activ apărarea Israelului. Pe baza datelor din acest moment, atacul a fost respins cu eficienţă, ceea ce reprezintă o dovadă a capacităţii militare israeliene şi a armatei americane. De asemenea, este o dovadă a planificării intensive dintre Statele Unite şi Israel pentru a anticipa şi a se apăra împotriva atacului neplăcut la care ne aşteptam. Nu vă înşelaţi, Statele Unite susţin pe deplin Israelul".

Conform sursei citate, vicepreşedintele Kamala Harris, candidat al Partidului Democrat la alegerile prezidenţiale americane din luna noiembrie, a afirmat: "A devenit clar pentru toată lumea: Iranul este o forţă destabilizatoare şi periculoasă în Orientul Mijlociu, iar atacul asupra Israelului demonstrează şi mai mult acest fapt. Împreună cu preşedintele Biden şi echipa noastră de securitate naţională am monitorizat atacul în timp real şi ne-am asigurat că protecţia personalului american din regiune este primordială. Susţin pe deplin ordinul preşedintelui Biden ca armata americană să doboare rachetele iraniene care vizează Israelul. (...) Cu ajutorul nostru Israelul a reuşit să respingă acest atac. Apărările noastre comune au fost eficiente, iar această cooperare a salvat multe vieţi nevinovate. (...) Este limpede: Iranul nu este doar o ameninţare pentru Israel; Iranul este, de asemenea, o ameninţare la adresa personalului american din regiune, a intereselor americane şi a civililor nevinovaţi din regiune, care suferă din cauza reprezentanţilor terorişti bazaţi şi susţinuţi de Iran. Nu vom ezita niciodată să iniţiem orice acţiune este necesară pentru a apăra forţele şi interesele SUA împotriva Iranului şi a teroriştilor susţinuţi de Iran. Şi vom continua să lucrăm cu aliaţii şi partenerii noştri pentru a contracara comportamentul agresiv al Iranului şi pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi".

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a numit ieri dimineaţă, într-o postare pe pagina oficială de X/Twitter, atacul de marţi al Iranului drept "un act revoltător de agresiune".

• Liderii europeni condamnă atacul declanşat de Iran asupra Israelului

Atacul declanşat de regimul de la Teheran împotriva Israelului a fost condamnat în termeni duri de către liderii europeni. Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene a declarat: "Astfel de acţiuni ameninţă stabilitatea regională şi escaladează tensiunile într-o situaţie deja extem de volatilă". Şefa Executivului european a reiterat în acest context apelul Uniunii Europene la o "încetare a focului la frontiera cu Libanul şi în Fâşia Gaza şi la eliberarea tuturor ostaticilor care sunt deţinuţi de aproape un an" de către gruparea islamistă palestiniană Hamas.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a condamnat ferm noile atacuri ale Iranului împotriva Israelului, subliniind prioritatea pe care o acorda securităţii statului israelian. Palatul Elysee a indicat că preşedintele francez i-a ordonat ministrului său de externe, Jean-Noel Barrot, să plece din nou în Orientul Mijlociu cu scopul de a se consulta cu cei care pot contribui la "dezescaladare şi găsirea de soluţii la criza actuală în toate aspectele sale", în special cu privire la situaţia din Liban şi din Fâşia Gaza. Emmanuel Macron a confirmat că ţara sa a mobilizat "mijloacele militare" pe care le are desfăşurate în Orientul Mijlociu pentru a ajuta la contracararea atacului cu rachete balistice lansat marţi seara de Iran împotriva Israelului. Preşedinţia franceză nu a precizat ce forţe au fost utilizate pentru a împiedica rachetele iraniene să îşi atingă ţintele pe teritoriul israelian. Potrivit presei franceze, se pare că este vorba despre acelaşi dispozitivul militar dinOrientul Mijlociu, pe care Franţa l-a utilizat şi în precedentul atac direct al Iranului împotriva Israelului, de la mijlocul lunii aprilie. Prezenţa militară a Franţei în regiune constă dintr-o bază aeriană în Emiratele Arabe Unite, o unitate combinată de forţe aeriene şi forţe speciale pentru combaterea grupării jihadiste Statul Islamic în Irak şi dintr-un contingent de aproximativ 600 de soldaţi ca parte a Forţei interimare a ONU (UNIFIL) în Liban, o forţă de interpunere la frontiera cu Israelul.

Cancelarul german OIaf Scholz s-a exprimat şi el în legătură cu escaladarea situaţiei conflictuale din Orientul Mijlociu: "Hezbollah şi Iranul trebuie să înceteze imediat atacurile împotriva Israelului. Iranul riscă să dea foc întregii regiuni, iar asta trebuie prevenit cu orice preţ".

La rândul său, Annalena Baerbock, ministrul de externe al Germaniei a spus: "Am avertizat Iranul împotriva unei escaladări periculoase a situaţiei; Iranul trebuie să oprească imediat atacul. Condamn atacul iranian în cei mai puternici termeni posibili".

În schimb, Kremlinul a declarat ieri că situaţia din Orientul Mijlociu se dezvoltă într-o direcţie alarmantă şi a cerut tuturor părţilor să dea dovadă de reţinere. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a contactat toate părţile din Orientul Mijlociu şi a precizat că Moscova condamnă orice acţiune care se soldează cu moartea civililor.

Dmitri Peskov a spus: "Această situaţie se dezvoltă conform celui mai alarmant scenariu. Solicităm reţinere din partea tuturor părţilor pe fundalul a ceea ce se întâmplă. Şi, desigur, condamnăm orice acţiuni care duc la moartea civililor".

• Fostul premier israelian solicită demisia secretarului general al ONU

Cu acest prilej am consemnat şi două solicitări a demisiei secretarului general al ONU, Antonio Guterres, din partea fostului premier israelian Naftali Bennet şi a fostului ambasador Gilad Erdan. Scandalul a pornit de la postarea făcută pe pagină oficială de X/Twitter de Antonio Guterres, care a scris: "Condamn escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, escaladare ce vine după altă escaladare. Părţile aflate în conflict trebuie să se oprească. Trebuie neapărat să avem o încetare a focului".

Fostul prim-ministru Naftali Bennett a reacţionat imediat: "Cred că glumiţi. Condamnaţi extinderea escaladării? Pur şi simplu nu puteţi scrie «Condamn Iranul pentru că a lansat 180 de rachete balistice mortale asupra cetăţenilor Israelului. Plecaţi (n.red.-din funcţia de secretar general al ONU)!".

În acelaşi sens s-a exprimat şi fostul ambasador al Israelului la ONU, Gilad Erdan, care i-a transmis lui Antonio Guterres: "Eşti o glumă tristă. Un aliat modern al lui Hitler. Vei fi amintit ca un colaborator al ucigaşilor în masă. Demisionează".

În apărarea lui Guterres a sărit Reprezentanţa Iranului la Organizaţia Naţiunilor Unite, care a afirmat, potrivit presei de la Teheran: "Răspunsul legal, raţional şi legitim al Iranului la acţiunile regimului sionist, care a inclus vătămarea cetăţenilor şi intereselor iraniene şi afectarea suveranităţii naţionale a Republicii Islamice Iran, a fost îndeplinit în mod corespunzător. Dacă regimul sionist îndrăzneşte să riposteze sau să comită acte rău intenţionate suplimentare, va exista un răspuns zdrobitor şi la asta".