Iranienii şi israelienii se tot răzbună unii pe alţii

Legea talionului (a răzbunării - ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte) pare să domine conduita celor două puteri principale aflate în conflict în Orientul Mijlociu. Nici autorităţile de la Teheran, care au ordonat trimiterea a 180 de rachete balistice marţi seara către Israel, şi nici cele de la Tel Aviv, care pregătesc un răspuns adecvat, pe măsură, nu par dispuse să facă vreo concesie în ceea ce priveşte dreptul lor de a-şi utiliza armele proprii aşa cum doresc, cu riscul unor consecinţe grave asupra populaţiei din cele două state.

Citeşte Preşedintele Pezeshkian: "Iranul nu este beligerant, dar se opune ferm oricărei ameninţări"

Imediat după atacul masiv la care a fost supus Israelul, premierul Benjamin Netanyahu a declarat, citat de The Jerusalem Post: "Iranul a făcut o mare greşeală în seara asta (n.r. marţi seara) - şi va plăti pentru asta. Regimul de la Teheran nu înţelege hotărârea noastră de a ne apăra şi de a cere un preţ de la inamicii noştri. Vom respecta regula pe care am stabilit-o: pe oricine ne atacă, îl vom ataca. (...) Acest lucru este adevărat oriunde ne luptăm cu axa răului. Este adevărat în Iudeea şi Samaria. Este adevărat în Gaza, Liban, Yemen şi Siria - şi este adevărat şi în Iran. Ne luptăm cu axa răului peste tot, inclusiv în sudul Libanului şi Gaza. Astăzi, mai mult ca niciodată, forţele luminii din lume trebuie să se unească şi să lucreze împreună împotriva regimului întunecat al ayatollahilor, care este sursa terorii şi a răului în regiunea noastră. Ei trebuie să stea alături de Israel. Alegerea nu a fost niciodată mai clară: între tiranie şi libertate".

Citeşte Politicienii israelieni solicită o reacţie dură la atacul iranian

În schimb, autorităţile de la Teheran avertizează că vor răspunde mai dur dacă Israelul va ataca teritoriul iranian. Mohammad Hossein Bagheri, şeful Statului Major al Forţelor Armate iraniene, a afirmat, potrivit agenţiei de presă Mehr: "Dacă regimul sionist, care a atins maximul nebuniei sale, nu este controlat de Statele Unite şi Europa şi doreşte să continue astfel de crime sau să ia măsuri împotriva suveranităţii şi integrităţii noastre teritoriale, operaţiunea din această seară se va repeta pe la o scară mai mare şi vom lovi toate infrastructurile lui".

Citeşte ISW: Atac balistic în două valuri asupra Israelului

Aşadar, niciuna dintre părţile aflate în conflict nu pare dispusă să cedeze şi nici să se aşeze la masa dialogului pentru a găsi o soluţie paşnică pentru soluţionarea conflictului, soluţie care în opinia majorităţii statelor lumii este existenţa concomitentă a celor două state aflate în conflict de aproape 60 de ani: Israel şi Palestina. Conform unor oficiali israelieni citaţi de site-urile americane Axios şi Zerohedge, dar şi de Jerusalem Post, se pare că printre posibilele ţinte ale răzbunării Israelului pentru atacul cu rachete din partea Iranului s-ar număra rafinăriile şi instalaţiile petroliere iraniene.

Citeşte Forţele americane au participat la distrugerea rachetelor iraniene

Zerohedge arată: "Întâmplător, celebrul strateg militar Edward Luttwak a sugerat o ţintă la începutul acestei săptămâni. Luttwak a spus: «Israelul ar trebui să lovească Iranul acolo unde doare». Într-o postare pe Unherd, Luttwak a sugerat ca Israelul să lovească terminalul petrolier Khark (Kharg) al Iranului. Iranul plăteşte în aceste momente o gamă uluitoare de cheltuieli militare în străinătate, în dolari SUA şi nu în riali. Dincolo de întreţinerea aliaţilor străini, începând cu Hezbollah, există componente importate şi provizii consumate de Gărzile Revoluţionare interne, cu cei 125.000 de soldaţi şi forţa navală iraniană. Aceasta include şi importurile de componente de rachete şi rachete din China şi Coreea de Nord, precum şi costurile în valută ale întregului program nuclear care se desfăşoară la scară foarte mare. În practică, majoritatea acestui numerar provine dintr-o singură sursă: petrolul. Este adevărat că fermierii iranieni cultivă fistic şi alte culturi exportabile şi că există unele exporturi de producţie, chiar dacă celebrele covoare din Tabriz sunt demodate. Cu toate acestea, potrivit datelor oficiale pentru anul 2023, petrolul a reprezentat 83% din exporturile Iranului. (...) Cu alte cuvinte, fluxul de dolari care îi susţine pe inamicii Israelului şi care a cauzat atât de multe probleme intereselor occidentale de la deşertul sirian până la Marea Roşie, emană aproape în întregime din petrolul încărcat în tancuri la terminalul de export de pe insula Khark, un petec de pământ situat la aproximativ 25 kilometri în largul coastei sudice a Iranului. Benjamin Netanyahu a avertizat în recentul său discurs la Adunarea Generală a ONU că «braţul lung» al Israelului poate ajunge şi la ei. Într-adevăr, locaţia Khark în Golful Persic este relativ apropiată, la 1.516 kilometri de principala bază aeriană a Israelului. Practic, este mult mai aproape de principalul terminal de import de petrol al huthiţilor de la Hodeidah din Yemen - un loc care a fost distrus de avioanele israeliene în iulie şi atacat din nou zilele trecute".

Citeşte Preţul petrolului urcă puternic

Vom vedea în perioada următoare dacă Israelul pune în aplicare sugestia strategului Edward Luttwak sau va ataca mai multe obiective de interes vital pentru autorităţile de la Teheran.

Citeşte UE schimbă radical regulile de finanţare pentru industria de apărare